CODUL DE CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA

CODUL DE CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA

A PERSONALULUI DIN CADRUL SPITALULUI MUNICIPAL DE URGENTA PASCANI

Aprobat in sedinta Comitetului director din data de 01.11.2022

Cuprins:

Preambul 4

1. Conduita etica si profesionala a personalului contractual 5

2. Etica si deontologia medicilor 12

3. Etica si deontologia farmacistului 22

4. Etica si deontologia biochimistului, biologului si chimistului 27

5. Etica si deontologia psihologului 31

6. Etica si deontologia asistentului medical generalist, moaşei si asistentului medical 37

7. Etica si deontologia auditorului intern 46

8. Etica si deontologia consilierului juridic 49

9. Etica in managementul serviciilor medicale de sanatate 52

10. Dispozitii finale 52

Pentru elaborarea prezentului Cod de conduita etica si profesionala, a stat la baza ca temei legal, următoarea legislaţie in vigoare:

- Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;

- Hotararea nr. 3/2016 din 4 noiembrie 2016 pentru modificarea Hotărârii Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România

- Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog si chimist, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor din sistemul sanitar din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului psihologilor din Romania;

- HG nr. 788/2005 privind aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004;

- OUG nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasa si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului asistentilor medicali generalisti, moaselor si asistentilor medicali din Romania cu modificarile si completarile ulterioare.

- Hotararea nr. OAMMR nr. 2/2009 privind adoptarea codului de etica si deontologie al asistentului medical generalist, al moasei si al asistentului medical din Romania,cu modificarile si completarile ulterioare;.

- Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profesiei de consilier juridic cu modificarile cu completarile ulterioare

- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicata cu modificarile si completarile ulterioare

- Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii.

- Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului cu modificarile si completarile ulterioare.

PREAMBUL

Misiunea

Misiunea spitalului nostru este de imbunatatire considerabila a starii de sanatate a comunitatii pe care o deservim. In parteneriat cu medicii nostri, angajatii, voluntarii si pacientii si in colaborare cu alte institutii ce impartasesc telurile noastre ne vom focaliza resusresele pentru realizarea programelor de care suntem etic, social si financiar responsabili.

Prestarea unui act medical de calitate, intr-un mediu sigur si confortabil, astfel incat pacientii sa beneficieze de cele mai bune ingrijiri.

Constientizarea de catre comunitate si de catre fiecare individ in parte cu privire la rolurile si responsabilitatile pe care le au,modificarea comportamentului individual in ceea ce priveste profilaxia primara, secundara si tertiara a bolilor.

Asigurarea fiecarui individ in parte aunui nivelcorespunzator de protectie a sanatatii, precum si oportunitati egale de a accesa serviciile medicale.

Imbunatatirea raportului cost-beneficiu, in vederea asigurarii unui nivel performant al activitatii medicale

Viziunea

Viziunea conducerii Spitalului Municipal de Urgenta Pascani este de a construi imaginea unui institutii medicale de prestigiu, reprezentativa pentru nord-estul Moldovei.

Spitalul Municipal de Urgenta Pascani urmareste imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si realizarea unui sistem de sanatate modern si eficient, compatibil cu sistemele de sanatate din Uniunea Europeana, pus in permanenta in slujba cetateanului.

Spitalul va trebui sa isi gandesaca viitorul nu numai la nivel de supravetuire ci si ca ofertant de servicii diversificate si de calitate pentru utilizatorii din ce in ce mai diversi si cu noi asteptari.

1. CONDUITA ETICA SI PROFESIONALA A PERSONALULUI CONTRACTUAL din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Paşcani

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE SI PRINCIPII GENERALE

ART. 1

Domeniul de aplicare

(1) Codul de conduita a personalului contractual din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Paşcani, stabileste norme de conduita etica si profesionala pentru intregul personal contractual si formuleaza pricipiile care trebuie respectate in relatia cu pacientii, partenerii, colegii in vederea cresterii increderii si prestigiului institutiei.

(2) Codul de conduita etica si deontologie profesionala al personalului contractual din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Pascani va fi numit in continuare „cod” sau „cod de conduita”.

(3) Normele de conduita etica si profesionala prevăzute de prezentul cod sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul spitalului, încadrat in baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, indiferent de durata raporturilor de munca sau de locul in care sete prestata munca.

(4) Dispozitiile Codului de conduita etica si profesionala a personolalului din cadrul SpitaluluiMunicipal de Urgenta Pascani produc efecte pentru toti angajatii unitatii de la data comunicarii, iar noii angajati vor lua la cunostinta de continutul Codului de conduita etica si profesionala la angajare.

(5) Codul de conduita etica si profesionala va fi adus la cunostinta salariatilor astfel:

- prin intermediul sefilor de sectie, laboratoare, compartimente, asistenti sefi. ART. 2

Obiective

Obiectivele prezentului cod de conduita urmăresc sa asigure creşterea calităţii intregii activitati a institutiei medicale, a serviciilor oferite, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si eliminarea birocraţiei si a faptelor de corupţie din instituţie, prin:

1. reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizării unor raporturi sociale si profesionale corespunzătoare creării si menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei publice si al personalului contractual;

2. informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se aştepte din partea personalului contractual in exercitarea funcţiei;

3. crearea unui climat de încredere si respect reciproc intre persoanele care se adresează instituţiei noastre si personalul contractual din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Paşcani, pe de o parte, si intre aceste persoane si Autoritatea locala, pe de alta parte.

ART. 3

(1) Principii

Principiile care guvernează conduita profesionala a personalului contractual sunt următoarele:

1. prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul unitatii are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor functiei;

2. prioritatea interesului pacientului, principiu conform caruia personalul unitatii are obligatia de a considerainteresul pacientului mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor functiei;

3. asigurarea egalitatii de tratament al cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;

4. asigurarea egalitatii de tratament al pacientilor si includerea acestora in mijlocul sistemului; 5.imbunatatirea continua a calitatii serviciilor medicale;

6. profesionalismul - principiu conform caruia personalul din cadrul unitatii are obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

7. impartialitatea si nediscriminarea - principiu conform caruia angajatii unitatii sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea atributiilor functiei;

8. integritatea morala - principiu conform caruia personalului unitatii ii este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;

9. libertatea gandirii si a exprimarii - principiu conform caruia personalul contractual poate sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;

10. cinstea si corectitudinea - principiu conform caruia, in exercitarea functiei si in indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul contractual trebuie sa fie de buna-credinta si sa actioneze pentru indeplinirea conforma a atributiilor de serviciu;

11.Echitatea - acces usor si permanent la serviciile medicale oferite de spital pentru toti cetatenii;

(2) Valori

1. Pacienții noștri sunt pe primul loc în tot ceea ce facem .

2. Echipa noastră oferă îngrijire cu respect, integritate, excelență și compasiune.

3. Respect: Adoptăm autoritatea în diversitatea noastră și tratăm pe toată lumea cu respect și demnitate.

4. Integritate: În fiecare zi, vom acționa într-un mod profesional și etic.

5. Excelență : Ne străduim să obținem rezultate mai bune în tot ceea ce facem, colaborarea cu pacienții, familiile și partenerii.

6. Compasiune : Noi oferim o experiență de îngrijire excepțională pacienților noștri și familiilor lor cu empatie, sensibilitate și înțelegere.

7. Respectarea dreptului la ocrotirea sanatatii populatiei;

8. Garantarea calitatii si sigurantei actului medical;

9. Cresterea rolului serviciilor preventive;

10. Asigurarea accesibilitatii la servicii,

11. Respectarea dreptului la libera alegere si a egalitatii de sanse;

12. Aprecierea competentelor profesionale si incurajarea dezvoltarii lor;

13. Transparenta decizionala.

14. Adaptare la cerinţele pacienţilor 24 din 24 de ore;

15. Crearea şi menţinerea unui climat de muncă în care fiecare participant să contribuie la îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate;

16. Credem în valorile coparticipării, cunoaşterii, încrederii, lucrului în echipă, integrităţii şi respectului reciproc;

17. Măsurarea constantă şi îmbunătăţirea continuă a rezultatelor serviciilor medicale prestate;

18. Xxxxxx atenţi la orice oportunitate pentru a îmbunătăţi tot ceea ce facem. ART. 4

Termeni

In intelesul prezentului cod, expresiile si termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. personal contractual ori angajat contractual - persoana incadrata intr-o functie in cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Pascani, in conditiile Legii nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare.

2. functie - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite, in temeiul legii, in fisa postului;

3. interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre spital, a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor;

4. interes personal - orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre personalul contractual prin folosirea reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care are acces, ca urmare a exercitarii atributiilor functiei;

5. conflict de interese - acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei detinute;

6. informatie de interes public - orice informatie care priveste activitatile sau care rezulta din activitatea unitatii sanitare, indiferent de suportul ei;

7. informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana identificata sau identificabila.

CAPITOLUL II

NORME GENERALE DE CONDUITA PROFESIONALA A PERSONALULUI CONTRACTUAL

ART. 5

Asigurarea unui serviciu public de calitate

(1) Personalul contractual are obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor institutiei, in limitele atributiilor stabilite prin fisa postului.

(2) in exercitarea functiei personalul contractual are obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice. ART. 6

Respectarea Constitutiei si a legilor

(1) Angajatii contractuali au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia , legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Personalul contractual trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor detinute.

ART. 7

Loialitatea fata de Institutia Sanitara

(1) Personalul contractual are obligatia de a apara cu loialitate prestigiul institutiei sanitare in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

(2) Angajatilor contractuali le este interzis:

1. sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea institutiei, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

2. sa faca aprecieri in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care institutia are calitatea de parte, daca nu sunt abilitati in acest sens;

3. sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

4. sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei ori ale unor salariati, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;

5. sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice, in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

(3) Prevederile alin. (2) pct. 1 - 4 se aplica si dupa incetarea raportului de munca, pentru o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene.

(4) Prevederile prezentului cod de conduita nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligatia legala a personalului contractual de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii.

ART. 8

Libertatea opiniilor

(1) in indeplinirea atributiilor de serviciu angajatii contractuali au obligatia de a respecta demnitatea functiei detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

(2) in activitatea lor angajatii contractuali au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale.

(3) in exprimarea opiniilor, personalul contractual trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri.

ART. 9

Activitatea publica

(1) Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre persoanele desemnate in acest sens de conducatorul institutiei, in conditiile legii.

(2) Angajatii contractuali desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul institutiei.

(3) in cazul in care nu sunt desemnati in acest sens, angajatii contractuali pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al institutiei.

ART. 10

Activitatea politica

in exercitarea functiei detinute, personalului contractual ii este interzis:

1. sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

2. sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;

3. sa colaboreze, atat in cadrul relatiilor de serviciu, cat si in afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii ori sponsorizari partidelor politice;

4. sa afiseze in cadrul institutiei insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

ART. 11

Folosirea imaginii proprii in considerarea functiei pe care o detine, personalul contractual are obligatia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.

ART. 12

Cadrul relatiilor in exercitarea atributiilor functiei

(1) in relatiile cu personalul contractual din cadrul institutiei precum si cu persoanele fizice sau juridice, angajatii contractuali sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate.

(2) Personalul contractual are obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul institutiei, precum si ale persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei, prin:

1. intrebuintarea unor expresii jignitoare;

2. dezvaluirea aspectelor vietii private;

3. formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.

(3) Personalul contractual trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor. Personalul contractual are obligatia sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatii publice, prin:

1. promovarea unor solutii coerente, conform principiului tratamentului nediferentiat, raportate la aceeaşi categorie de situatii de fapt;

2. eliminarea oricarei forme de discriminare bazate pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, varsta, sexul sau alte aspecte.

ART. 13

Conduita in cadrul relatiilor internationale

(1) Personalul contractual care reprezinta institutia in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international are obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si institutiei publice pe care o reprezinta.

(2) in relatiile cu reprezentantii altor state, angajatii contractuali au obligatia de a nu exprima opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale.

(3) in deplasarile in afara tarii, personalul contractual este obligat sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si sa respecte legile si obiceiurile tarii gazda.

ART. 14

Interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor

Angajatii contractuali nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.

ART. 15

Participarea la procesul de luare a deciziilor

(1) In procesul de luare a deciziilor angajatii contractuali au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa isi exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial.

(2) Angajatii contractuali au obligatia de a nu promite luarea unei decizii de catre institutia publica, de catre alti angajati, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.

ART. 16

Obiectivitate in evaluare

(1) In exercitarea atributiilor specifice functiilor de conducere, angajatii contractuali au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine.

(2) Personalul contractual de conducere are obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propune ori aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare.

(3) Personalul contractual de conducere are obligatia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea in functiile contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevazute la art. 3.

ART. 17

Folosirea abuziva a atributiilor functiei detinute

(1) Personalul contractual are obligatia de a nu folosi atributiile functiei detinute in alte scopuri decat cele prevazute de lege.

(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori actiuni de control, personalul contractual nu poate urmari obtinerea de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

(3) Angajatii contractuali au obligatia de a nu interveni sau influenta vreo ancheta de orice natura, din cadrul institutiei sau din afara acesteia, in considerarea functiei pe care o detin.

(4) Angajatii contractuali au obligatia de a nu impune altor angajati contractuali sa se inscrie in organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

ART. 18

Utilizarea resurselor publice

(1) Personalul contractual este obligat sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a institutiei publice, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun proprietar.

(2) Personalul contractual are obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand institutiei numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei detinute.

(3) Personalul contractual trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care ii revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale.

(4) Personalului contractual care desfasoara activitati publicistice in interes personal sau activitati didactice ii este interzis sa foloseasca timpul de lucru ori logistica institutiei publice pentru realizarea acestora.

ART. 19

Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri

(1) Orice angajat contractual poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

1. cand a luat cunostinta, in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute;

2. cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv;

3. cand poate influenta operatiunile de xxxxxxx sau cand a obtinut informatii la care persoanele interesate de cumpararea bunului nu au avut acces.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul concesionarii sau inchirierii unui bun aflat in proprietatea publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

(3) Angajatilor contractuali le este interzisa furnizarea informatiilor referitoare la bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare, concesionare sau inchiriere, in alte conditii decat cele prevazute de lege.

(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul realizarii tranzactiilor prin interpus sau in situatia conflictului de interese.

CAPITOLUL III

COORDONAREA SI CONTROLUL APLICARII NORMELOR DE CONDUITA PROFESIONALA PENTRU PERSONALUL CONTRACTUAL

ART. 20

Sesizarea

(1) Conducerea Spitalului Municipal de Urgenta Pascani, Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, Ministerul Sanatatii sau Autoritatea publica locala pot fi sesizate de orice persoana cu privire la:

1. incalcarea prevederilor prezentului cod de conduita de catre angajatii contractuali;

2. constrangerea sau amenintarea exercitata asupra angajatului contractual pentru a-l determina sa incalce dispozitiile legale in vigoare ori sa le aplice necorespunzator.

(2) Sesizarea prevazuta la alin. (1) nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii.

(3) Angajatii contractuali nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in nici un fel pentru sesizarea cu buna- credinta a organelor disciplinare competente, in conditiile legii.

(4) Conducerea Spitalului Municipal de Urgenta Pascani, Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, Ministerul Sanatatii sau Autoritatea administratiei publice locale, in functie de situatie, vor verifica actele si faptele pentru care au fost sesizate, cu respectarea confidentialitatii privind identitatea persoanei care a facut sesizarea.

ART. 21

Solutionarea sesizarii

(1) Rezultatele activitatii de centralizare a sesizarilor sau petitiilor se consemneaza intr-un raport pe baza caruia Conducerea Spitalului Municipal de Urgenta Pascani, Autoritatea de Sanatate Publica Iasi, Ministerul Sanatatii sau Autoritatea administratiei publice locale, in functie de situatie, vor formula recomandari cu privire la modul de corectare a deficientelor constatate.

(2) Recomandarile Conducerii Spitalului Municipal de Urgenta Pascani, ale Autoritatatii de Sanatate Publica Iasi, Ministerului Sanatatii sau Autoritatii administratiei publice locale, in functie de situatie, vor fi comunicate:

1. angajatului contractual sau persoanei care a formulat sesizarea;

2. angajatului contractual care face obiectul sesizarii;

2. ETICA SI DEONTOLOGIA MEDICILOR

CAPITOLUL I

Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic ART. 1 Scopul şi rolul profesiei medicale

Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane.

ART. 2 Nediscriminarea

Actul profesional şi întreaga activitate a medicului se vor exercita, respectiv desfăşura fără niciun fel de discriminare, inclusiv în ceea ce priveşte starea de sănătate sau şansele de vindecare ale pacientului.

ART. 3 Respectul demnităţii fiinţei umane

În toate situaţiile actul profesional, în oricare formă sau modalitate s-ar desfăşura, se va face cu respectarea strictă a demnităţii umane ca valoare fundamentală a corpului profesional.

ART. 4 Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane

În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul şi binele fiinţei umane prevalează interesului societăţii ori al ştiinţei.

ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită

Medicul trebuie să depună toate diligenţele şi să se asigure că decizia profesională pe care o ia sau intervenţia cu caracter medical respectă normele şi obligaţiile profesionale şi regulile de conduită specifice cazului respectiv.

ART. 6 Independenţa profesională

Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere independenţa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ.

ART. 7 Caracterul relaţiei medic-pacient

Relaţia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesională şi se va clădi pe respectul acestuia faţă de demnitatea umană, pe înţelegere şi compasiune faţă de suferinţă.

ART. 8 Obligaţia diligenţei de mijloace

Medicul îşi va dedica întreaga ştiinţă şi pricepere interesului pacientului său şi va depune toată diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport cu condiţiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit.

ART. 9 Principiul specializării profesionale

Cu excepţia unor cazuri de urgenţă vitală, medicul acţionează potrivit specialităţii, competenţelor şi practicii pe care le are.

ART. 10 Respectul faţă de confraţi

De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta confraţii, ferindu-se şi abţinându-se să îi denigreze.

CAPITOLUL II

Consimţământul

ART. 11 Acordarea şi retragerea consimţământului

(1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.

(2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.

(3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana respectivă.

ART. 12 Consimţământul în cazul minorilor

(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorităţi sau a unei alte persoane ori instanţe desemnate prin lege.

(2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.

ART. 13 Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi

Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe desemnate prin lege.

ART. 14 Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei

(1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu privire la intervenţia medicală a primit informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor şi a riscurilor previzibile şi în general acceptate de societatea medicală.

(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi raportată persoanei care urmează să îşi manifeste consimţământul.

ART. 15 Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă

Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătăţii persoanei vizate.

ART. 16 Consimţământul implicit

În interesul pacientului sunt valabile şi vor fi luate în considerare autorizările şi dorinţele exprimate anterior cu privire la o intervenţie medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenţii, nu este într-o stare care să îi permită să îşi exprime voinţa sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune şi o repetabilitate specifică.

CAPITOLUL III

Secretul profesional şi accesul la datele referitoare la starea de sănătate ART. 17 Secretul profesional

Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătatea sa.

ART. 18 Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional

(1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă inclusiv faţă de membrii familiei persoanei respective.

(2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă şi după ce persoana respectivă a încetat să îi fie pacient sau a decedat.

ART. 19 Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei

(1) Medicul va gestiona informaţia medicală în baza prevederilor prezentului cod, ale legislaţiei în vigoare sau în baza mandatului pacientului.

(2) Obligaţia medicului de informare nu mai subzistă în cazul în care pacientul decide, sub semnătură, că nu mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.

ART. 20 Derogări de la regula păstrării secretului profesional

Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătate sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege.

CAPITOLUL IV

Reguli generale de comportament în activitatea medicală ART. 21 Comportamentul profesional şi etic

(1) Medicul trebuie să fie un model de comportament profesional şi etic, fiind în permanenţă preocupat de creşterea nivelului său profesional şi moral, a autorităţii şi prestigiului profesiunii medicale.

(2) Comportamentul profesional implică, fără a se limita la preocuparea constantă şi permanentă a medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educaţie medicală continuă, a celor mai noi descoperiri, procedee şi tehnici medicale asimilate şi agreate de comunitatea medicală.

ART. 22 Fapte şi acte nedeontologice

Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte:

a) practicarea eutanasiei şi eugeniei;

b) cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordării serviciilor medicale;

c) abandonarea unui pacient care necesită servicii de urgenţă sau se află în pericol fără asigurarea că acesta a fost preluat de o altă unitate medicală sau de un alt medic ori că beneficiază de condiţii adecvate situaţiei în care se află şi stării sale de sănătate;

d) folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate ştiinţific sau neacceptate de comunitatea medicală, cu risc pentru pacient;

e) cu excepţia urgenţelor vitale, exercitarea profesiei medicale în condiţii care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical;

f) emiterea unui document medical de complezenţă sau pentru obţinerea unui folos nelegal sau imoral;

g) emiterea unui document medical pentru care nu există competenţă profesională;

h) atragerea clientelei profitând de funcţia ocupată sau prin intermediul unor promisiuni oneroase şi neconforme cu normele publicităţii activităţilor medicale;

i) folosirea, invocarea sau lăsarea impresiei deţinerii unor titluri profesionale, specialităţi ori competenţe profesionale neconforme cu realitatea;

j) încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic;

k) respingerea publică, cu excepţia dezbaterilor din comunitatea medicală, a unor mijloace de diagnostic, tratament şi profilaxie recunoscute de comunitatea ştiinţifică academică medicală, precum şi recomandarea publică a unor tratamente nefundamentate ştiinţific.

ART. 23 Atingeri ale independenţei profesionale

Constituie o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale următoarele acte:

a) cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege şi cu anunţarea prealabilă a organelor profesiei, asocierea sau colaborarea, sub orice formă şi în orice modalitate, directă ori indirectă, dintre un medic şi o persoană care produce sau distribuie medicamente;

b) reclama, în orice mod, la medicamente, suplimente alimentare, aparatură medicală sau alte produse de uz medical;

c) implicarea, direct sau indirect, în distribuţia de medicamente, suplimente alimentare, dispozitive medicale, aparatură medicală sau de alte produse de uz medical;

d) încălcarea principiului transparenţei în relaţia cu producătorii şi distribuitorii de medicamente şi produse medicale;

e) primirea unor donaţii sub formă de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să îşi piardă caracterul simbolic şi care pot influenţa actul medical, de la una dintre entităţile prevăzute la lit. a) - c).

ART. 24 Principiului transparenţei

(1) Medicul va solicita şi va accepta numai sponsorizarea activităţilor realizate strict în interes profesional şi va încheia contractul numai în măsura în care nu există o condiţionare de orice fel cu privire la obţinerea de către sponsor a unor foloase nelegale ori de natură a influenţa decizia sau prescripţia medicală.

(2) Medicul angajat ori aflat în relaţii contractuale cu un furnizor de servicii medicale îl va informa pe acesta despre existenţa unei cereri de sponsorizare şi despre numele sponsorului înaintea încheierii contractului de sponsorizare. Dacă angajatorul sau beneficiarul se oferă în scris şi în timp util să finanţeze el activitatea în considerentul căreia a fost solicitată sponsorizarea, medicul va renunţa la cererea de sponsorizare.

(3) Medicul va ţine evidenţa sponsorizărilor şi va informa colegiul teritorial în termen de 60 de zile dacă valoarea unei sponsorizări sau valoarea totală a sponsorizărilor depăşeşte cuantumul stabilit prin decizia Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

(4) În toate situaţiile în care sunt sponsorizate activităţi ce urmează să aibă loc în afara României, înaintea executării contractului de sponsorizare, medicul va depune un exemplar şi la colegiul teritorial la care este înregistrat.

(5) Contractele de sponsorizare vor fi păstrate pe o durată de 1 (un) an de la data executării lor şi, la cerere, vor fi puse la dispoziţia organelor corpului profesional.

(6) Prevederile alin. (3), (4) şi (5) se vor aplica şi în cazul în care medicul va fi prestator de servicii ori cesionar de drepturi de autor către un producător ori distribuitor de medicamente, produse medicale ori dispozitive medicale.

(7) Colegiile teritoriale pot înfiinţa un serviciu de informare a medicilor cu privire la încheierea, executarea şi implicaţiile juridice ale contractelor de sponsorizare.

ART. 25 Caracterul nemediat al relaţiei medic-pacient

Cu excepţia unor situaţii obiectiv excepţionale şi imposibil de înlăturat, orice decizie medicală se va baza în primul rând pe examinarea personală şi nemediată a pacientului de către medicul respectiv.

ART. 26 Limitele angajamentului profesional

(1) În orice situaţie, angajamentul profesional al medicului nu poate depăşi competenţa profesională, capacitatea tehnică şi de dotare a cabinetului sau a unităţii sanitare ori baza materială afectată, inclusiv prin convenţii sau colaborări ferme cu alte unităţi sanitare.

(2) Dacă medicul nu are suficiente cunoştinţe ori experienţa necesară pentru a asigura o asistenţă medicală corespunzătoare, acesta va solicita un consult adecvat situaţiei sau va îndruma bolnavul către un astfel de consult la o altă unitate medicală. Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi în cazul în care dotarea

tehnică şi materială a unităţii în care are loc consultul sau intervenţia medicală nu este adecvată consultului, stabilirii diagnosticului sau intervenţiei medicale.

ART. 27 Diligenţa de claritate

Medicul care a răspuns unei solicitări cu caracter medical se va asigura că persoana respectivă a înţeles pe deplin prescripţia, recomandarea sau orice altă cerinţă a medicului, precum şi cu privire la faptul că pacientul este, după caz, preluat de o altă unitate medicală ori în supravegherea altui specialist în domeniu.

ART. 28 Colaborarea cu alţi specialişti

(1) În situaţia în care pacientul a fost preluat sau îndrumat către un alt specialist, medicul va colabora cu acesta din urmă, punându-i la dispoziţie orice fel de date sau informaţii cu caracter medical referitoare la persoana în cauză şi informându-l cu privire la orice altă chestiune legată de starea de sănătate a acesteia.

(2) Recomandările formulate de alţi specialişti în scris, inclusiv sub forma scrisorii medicale, nu au caracter obligatoriu pentru medicul curant, acesta având libertate de decizie, conform propriilor competenţe profesionale şi situaţiei particulare a pacientului.

ART. 29 Consultul în echipă

În situaţia în care este necesar, medicul, cu consimţământul pacientului sau, după caz, al persoanei, respectiv al instituţiei abilitate, va solicita părerea unuia sau mai multor medici, cu care se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate măsuri în interesul pacientului.

ART. 30 Luarea deciziei şi comunicarea ei

(1) În cazul unui consult organizat de către medicul curant în condiţiile art. 28, luarea şi comunicarea deciziei finale aparţin medicului care l-a organizat.

(2) Dacă opinia majorităţii medicilor participanţi la un consult organizat în condiţiile art. 28 diferă de a medicului care a organizat consultul, pacientul ori, după caz, instituţia sau persoana abilitată va fi informată.

ART. 31 Dreptul la o a doua opinie medicală

În toate situaţiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obţine o a doua opinie medicală. ART. 32 Actul medical de la distanţă

Investigaţia ori intervenţia medicală la distanţă, în oricare dintre formele şi modalităţile existente, este permisă numai în situaţia în care pacientul este asistat nemijlocit de către medicul său, iar scopul investigaţiei şi procedurilor la care este supus pacientul este acela de a ajuta medicul să determine diagnosticul, să stabilească tratamentul sau să întreprindă orice altă măsură medicală necesară finalizării actului medical sau intervenţiei medicale în cazul operaţilor. Excepţie fac situaţiile de urgenţă.

ART. 33 Finalizarea obligaţiei asumate

(1) Medicul se va asigura că pacientul a înţeles natura şi întinderea relaţiei medic-pacient, că are o aşteptare corectă cu privire la rezultatele actului medical şi la serviciile medicale pe care acesta urmează să le primească.

(2) Odată încheiată înţelegerea medic-pacient, medicul este ţinut să ducă la îndeplinire toate obligaţiile asumate, aşa cum rezultă ele din înţelegerea părţilor, dintr-un document scris dacă există sau din obiceiurile şi cutumele profesiei medicale.

ART. 34 Refuzul acordării serviciilor medicale

(1) Refuzul acordării asistenţei medicale poate avea loc strict în condiţiile legii sau dacă prin solicitarea formulată persoana în cauză îi cere medicului acte de natură a-i ştirbi independenţa profesională, a-i

afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conformă cu principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic, cu scopul şi rolul social al profesiei medicale.

(2) În toate cazurile, medicul îi va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului său, se va asigura că prin refuzul acordării serviciilor medicale viaţa sau sănătatea persoanei în cauză nu este pusă în pericol şi, în măsura în care refuzul este bazat pe încălcarea convingerilor sale morale, va îndruma persoana în cauză spre un alt coleg sau o altă unitate medicală.

CAPITOLUL V

Activităţile conexe actului medical

ART. 35 Legalitatea şi realitatea conţinutului documentelor medicale

Medicul va elibera persoanelor îndreptăţite numai documentele permise de lege şi care atestă realitatea medicală aşa cum rezultă aceasta din datele şi informaţiile pe care medicul le deţine în mod legal ori aşa cum a rezultat ea în urma exercitării profesiei cu privire la persoana respectivă.

ART. 36 Conformitatea documentului medical cu specialitatea medicală

(1) Documentele medicale referitoare la starea de sănătate a pacientului, întocmite de medic în urma exercitării personale a profesiei, vor fi în limita specialităţii şi competenţelor profesionale ale medicului respectiv.

(2) Orice activitate medicală se va consemna în documente adecvate înregistrării activităţii respective şi se va finaliza printr-un înscris medical.

ART. 37 Obligaţii referitoare la sănătatea publică

(1) Medicul are obligaţia profesională şi legală să se îngrijească de respectarea regulilor de igienă şi de profilaxie. În acest scop, ori de câte ori are ocazia şi este cazul, el va semnala persoanelor respective responsabilitatea ce le revine acestora faţă de ele însele, dar şi faţă de comunitate şi colectivitate.

(2) Medicul are obligaţia morală de a aduce la cunoştinţă organelor competente orice situaţie de care află şi care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

ART. 38 Semnalarea erorilor profesionale

(1) Medicul care ia cunoştinţă despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.

(2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situaţiei, medicul va sesiza în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele.

ART. 39 Primordialitatea concilierii

În orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui demers public este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional.

ART. 40 Obligaţia de sprijin reciproc şi de loialitate

În toate situaţiile şi împrejurările legate de exercitarea obligaţiilor profesionale, medicii îşi vor acorda sprijin reciproc şi vor acţiona cu loialitate unul faţă de celălalt. Obligaţia de sprijin şi loialitate subzistă şi faţă de corpul profesional şi organismele sale.

ART. 41 Concurenţa loială

(1) În cazul medicilor cu practică independentă, plata prestaţiei medicale poate să fie directă sau indirectă. În cazul plăţii directe este obligatorie afişarea la sediu a tarifelor aplicate. Tarifele vor fi stabilite de fiecare medic, cu excepţia serviciilor medicale furnizate în baza unui contract.

(2) Medicul cu practică independentă poate refuza să îşi ofere serviciile în cazul neachitării taxelor aferente de către solicitant, cu excepţia cazurilor care necesită servicii de urgenţă sau se află în pericol iminent.

(3) Este interzisă practicarea concurenţei neloiale în exercitarea activităţii medicale sau în legătură cu aceasta.

(4) Prin concurenţă neloială se înţelege orice acţiune, atitudine sau altă formă de manifestare a medicului, personalului angajat, colaboratorilor ori interpuşilor acestora, făcută cu scopul de a menţine sau atrage clientela ori de a creşte veniturile obţinute din activitatea medicală, în detrimentul altor concurenţi, cum ar fi:

a) deturnarea sau încercarea de deturnare a clientelei prin discreditarea profesională a unui confrate;

b) perceperea unor onorarii subevaluate în raport cu preţul pieţii sau calitatea prestaţiei, atât din punctul de vedere al prestigiului profesiei, cât şi din punctul de vedere al onestităţii faţă de pacient, cu scopul de a atrage clientelă ori de a creşte veniturile obţinute din activitatea medicală, în detrimentul altor concurenţi, cu riscul de a oferi servicii la niveluri calitative inferioare, precum şi acordarea unor reduceri/scutiri/eşalonări de onorarii;

c) atragerea/fidelizarea clientelei cu avantaje materiale, oferite sub orice formă;

d) racolarea personalului instruit şi format la o unitate medicală concurentă;

e) determinarea reprezentanţilor oricăror autorităţi/instituţii de a sfătui toţi solicitanţii să se adreseze unei anumite unităţi medicale;

f) neemiterea sau emiterea neregulată a chitanţelor/bonurilor fiscale/facturilor pentru serviciile taxate;

g) participarea sau colaborarea la evenimente (audio, video, pe suport informatic etc.) cu scopul de a-şi face publicitate în vederea atragerii de clientelă, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege şi de prezentul cod;

h) însărcinarea unui profesionist, chiar şi cu titlu gratuit, de a procura clienţi ori a face reclamă;

i) oferirea de avantaje materiale oricărei persoane pentru atragerea clientelei;

j) orice alte acte sau fapte în accepţiunea prezentului alineat, care vor fi calificate ca atare de către comisia de disciplină, din oficiu sau ca răspuns la sesizări.

(5) Este admis serviciul gratuit în scopuri filantropice şi nu pentru a menţine sau atrage clientelă ori pentru a creşte veniturile obţinute din activitatea medicală, în detrimentul altor concurenţi, în cazuri justificate cum ar fi:

a) prestaţii efectuate rudelor până la gradul al III-lea inclusiv sau unui alt medic;

b) servicii medicale acordate persoanelor paupere, care nu îşi pot permite costul lor;

c) alte situaţii cu caracter excepţional reglementate legal. CAPITOLUL VI

Cercetarea medicală

ART. 42 Principiul legalităţii şi eticii cercetării medicale

Orice activitate de cercetare medicală va fi efectuată cu respectarea strictă a principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în respect deplin faţă de fiinţa şi de specia umană şi cu respectarea strictă a condiţiilor prevăzute de lege şi normele profesiei.

ART. 43 Cercetarea pe fiinţa umană

Cercetarea pe fiinţa umană are caracter de excepţie şi poate fi făcută numai dacă, în mod cumulativ, sunt întrunite următoarele condiţii:

a) nu există nicio metodă alternativă la cercetarea pe fiinţe umane de eficacitate comparabilă;

b) riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproporţionate în comparaţie cu beneficiile potenţiale ale cercetării;

c) proiectul de cercetare a fost aprobat de instanţa sau autoritatea competentă după ce a făcut obiectul unei examinări independente asupra pertinenţei sale ştiinţifice, inclusiv al unei evaluări a importanţei obiectivului cercetării, precum şi al unei examinări pluridisciplinare a acceptabilităţii sale pe plan etic;

d) persoana asupra căreia se fac cercetări este informată asupra drepturilor sale şi asupra garanţiilor prevăzute prin lege pentru protecţia sa;

e) consimţământul a fost dat în mod expres, specific şi a fost consemnat în scris. Acest consimţământ poate fi retras expres în orice moment.

ART. 44 Cercetarea pe persoana fără capacitatea de a consimţi

Nu poate fi desfăşurată activitate de cercetare ştiinţifică medicală pe o persoană care nu are capacitatea de a consimţi decât dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile următoare:

a) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 43 lit. a) - d);

b) rezultatele cercetării au potenţialul de a produce beneficii reale şi directe pentru sănătatea sa;

c) cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabilă pe subiecţi capabili să îşi dea consimţământul;

d) autorizarea necesară prevăzută la art. 43 lit. c) a fost dată specific şi în scris;

e) persoana în cauză nu are obiecţii. ART. 45 Diligenţa medicului

Medicul este dator să depună toată diligenţa şi să stăruie pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt şi de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare medicală. În caz de nevoie, pentru lămurirea deplină, medicul este dator să solicite sprijinul organismelor profesiei medicale.

ART. 46 Intervenţia asupra persoanei

Nicio persoană nu va putea fi supusă experienţelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor intervenţii în scop de cercetare decât în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.

ART. 47 Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă

(1) Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce persoana respectivă a fost informată, în prealabil, asupra riscurilor intervenţiei. În toate cazurile, până în momentul prelevării, donatorul poate reveni asupra consimţământului dat.

(2) În afara cazurilor expres prevăzute de lege este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoane aflate în viaţă, dar lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar.

ART. 48 Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane de la persoane decedate

Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoane decedate se efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, de descendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie colaterală până la gradul al patrulea inclusiv.

ART. 49 Limitări ale cercetării medicale

Xxxx contrare scopului şi rolului profesiei de medic următoarele activităţi în domeniul cercetării medicale:

a) orice intervenţie medicală asupra caracterelor genetice prin care se urmăreşte modificarea descendenţei unei persoane. Excepţie fac situaţiile care privesc prevenirea şi tratamentul unor maladii genetice, situaţie în care se vor obţine toate autorizările adecvate;

b) orice intervenţie prin care se urmăreşte crearea unei fiinţe umane genetic identică cu altă fiinţă umană vie sau moartă;

c) crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare;

d) orice intervenţie de natură a determina sexul viitorului copil. Excepţie fac situaţiile în care în mod obiectiv este necesară determinarea sexului în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul viitorului copil;

e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane în alt scop decât medical şi strict în condiţiile şi procedurile legale;

f) orice intervenţie prin care s-ar urmări sau s-ar determina selecţia persoanelor ori s-ar aduce atingere speciei umane;

g) participarea sau implicarea într-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale genetice altfel decât în cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau în scopuri strict medicale ori de cercetare ştiinţifică, ambele efectuate strict în condiţiile legii;

h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.

CAPITOLUL VII

Publicitatea activităţilor medicale ART. 50 Scopul publicităţii

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de acestea.

(2) Publicitatea trebuie să fie veridică, neînşelătoare, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.

(3) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea pacienţilor sunt interzise.

(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

ART. 51 Mijloacele de publicitate

(1) Formele de exercitare a profesiei de medic pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunţuri de publicitate, potrivit prezentului cod de deontologie medicală;

c) anunţuri şi menţiuni în anuare, cărţi de telefon şi baze de date cu profesioniştii din sectorul sanitar;

d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc., profesionale şi de specialitate;

e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;

f) adresă de internet.

(2) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:

a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reşedinţa unei persoane sau într-un loc public;

b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens, indiferent dacă aceasta este făcută sau nu în scopul racolării de pacienţi;

c) acordarea de consultaţii medicale realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia acelora avizate de Colegiul Medicilor din România sau de alte organisme acreditate de acesta în acest scop.

(3) În cadrul apariţiilor în mediile de informare, medicul va putea prezenta procedee de diagnostic şi tratament, tehnici medicale specifice ori alte procedee şi mijloace de investigare, dar nu va putea folosi acest prilej pentru a-şi face reclamă pentru sine sau pentru orice altă firmă implicată în producţia de medicamente, suplimente alimentare ori dispozitive medicale.

ART. 52 Publicitatea prin mijloacele media

(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate.

(2) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele specialităţi şi competenţe în care medicii îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate.

ART. 53 Corespondenţa

(1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, fax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);

b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a altui loc de muncă;

c) specialităţile şi competenţele medicale;

d) titlurile academice, ştiinţifice sau profesionale;

e) sigla formei respective de exercitare a profesiei.

(2) Cărţile de vizită profesionale ale medicului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi calitatea medicului în forma de exercitare a profesiei.

ART. 54

Pagina web

(1) Medicii, precum şi formele de exercitare a profesiei pot avea un website care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi pe cele permise corespondenţei ori publicităţii.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.

(3) Pagina web nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile pe care are dreptul să le furnizeze medicul sau respectiva formă de exercitare a profesiei.

(4) Pagina web nu poate conţine legături către alte adrese al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de medic.

(5) Pentru realizarea cerinţelor menţionate la alin. (4), medicul sau forma de exercitare a profesiei deţinătoare a paginii web trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor în cazul în care conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de medic.

3. ETICA SI DEONTOLOGIA FARMACISTULUI

CAPITOLUL I

Introducere

ART. 1. Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii si reguli ce reprezinta valorile fundamentale in baza carora se exercita profesia de farmacist in cadrul spitalului.

ART. 2. Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:

a) ocrotirea drepturilor pacientilor;

b)respectarea obligatiilor profesionale de catre farmacisti; c)apararea demnitatii si a prestigiului profesiunii de farmacist.

ART. 3.(1) In exercitarea profesiei sale, farmacistul furnizeaza servicii de sanatate specializate pacientului si publicului in general fara niciun fel de discriminare.

(2) Relatiile dintre farmacist si beneficiarii serviciilor acordate trebuie sa aiba la baza increderea in competenta si experienta profesionala a farmacistului.

(3) Aceasta incredere obliga farmacistul ca de-a lungul intregii sale cariere sa asigure si sa mentina la cel mai inalt nivel performantele si conduita sa profesionala si personala, sa isi actualizeze cunostintele profesionale permanent in sfera activitatii sale.

ART. 4. Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de farmacist sunt urmatoarele:

a) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana;

b) in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;

c) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;

d) colaborarea ori de cate ori este cazul cu toti factorii implicati in asigurarea starii de sanatate a pacientului;

e) adoptarea unui rol activ fata de informarea si educatia sanitara a publicului, precum si fata de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicatiei si a altor flageluri;

f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai inalte standarde de calitate posibile pe baza unui nivel inalt de competenta stiintifica, aptitudini practice si performante profesionale, in concordanta cu progresele stiintelor si practicii farmaceutice;

g) in exercitarea profesiei farmacistii trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata de altii in orice imprejurare, sa isi acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale;

h) farmacistii trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze in niciun fel profesia de

farmacist sau sa submineze increderea publica in aceasta.

ART. 5. In situatiile in care in rezolvarea unei probleme alegerea solutiei nu este prevazuta in normele legale, farmacistul trebuie sa ia o decizie concordanta cu etica profesiei si sa isi asume responsabilitatea. ART. 6. Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat sa isi pastreze libertatea si independenta profesionala conform juramantului profesiei.

ART. 7. Colegiul Farmacistilor din Romania garanteaza mentinerea standardelor profesionale la cel mai inalt nivel posibil, in scopul ocrotirii sanatatii publice, prin supravegherea respectarii de catre farmacisti a indatoririlor profesionale si a eticii profesionale, precum si prin apararea independentei, onoarei si demnitatii profesionale.

CAPITOLUL II

Standarde deontologice

SECTIUNEA 1

Responsabilitatea personala si independenta farmacistilor

ART. 8. (1) Indiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie sa aiba in centrul atentiei sale binele pacientului si al publicului in general.

(2) Farmacistul este raspunzator pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilitatile asumate in

exercitarea profesiei sale.

ART. 9. In vederea indeplinirii dispozitiilor art. 8, farmacistul, in timpul exercitarii actului profesional, este obligat sa respecte urmatoarele reguli:

a) sa isi exercite profesia in conformitate cu procedurile standard de operare scrise, prevazute de regulile de buna practica din domeniul sau de activitate;

b)sa isi indeplineasca indatoririle profesionale cu competenta, in termenele stabilite;

c)sa profeseze doar in acele posturi in care i se permite sa isi respecte indatoririle esentiale ca farmacist, libertatea de decizie si independenta profesionala;

d)sa accepte acele posturi pentru care are competenta si disponibilitatea necesare pentru a indeplini cu success indatoririle profesionale. In acest sens trebuie sa se informeze asupra specificului activitatii, accesului la mijloacele necesare pentru exercitarea profesiunii la standardele necesare;

e)sa isi indeplineasca personal atributiile si la nevoie sa delege o persoana competenta autorizata pentru indeplinirea anumitor activitati profesionale, asumandu-si raspunderea;

f) sa informeze imediat o persoana responsabila in cazul in care nu isi poate indeplini indatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp masuri de remediere;

g)sa raporteze medicului prescriptor sau autoritatilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, in scopul optimizarii tratamentelor;

h)sa se abtina sa critice sau sa condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apeleaza la serviciile sale;

i) sa acorde servicii in mod egal pentru toti pacientii, fara discriminare, in ordinea solicitarii acestora, cu exceptia situatiilor de urgenta;

j)sa se asigure ca serviciile sale au fost percepute si intelese corect de pacient, incurajandu-l sa participe activ la reusita tratamentului;

k)sa nu refuze nejustificat acordarea serviciilor care ii intra in atributii, conform legii.

ART. 10. Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii catre pacient atunci cand refuzul este justificat de interesul sanatatii pacientului.

ART. 11. Inainte de a-si asuma o functie de conducere, farmacistul trebuie sa se autoevalueze si sa se asigure ca este capabil sa indeplineasca toate responsabilitatile acestei functii.

ART. 12. In exercitarea functiei, farmacistul-sef are urmatoarele obligatii:

a)trebuie sa se informeze asupra tuturor aspectelor si cerintelor legate de functia pe care o indeplineste;

b)trebuie sa se asigure ca toti membrii personalului aflat in subordinea sa sunt informati asupra atributiilor profesionale pe care trebuie sa le indeplineasca;

c)trebuie sa transmita instructiunile clar pentru a impiedica orice risc de eroare; in masura posibilitatilor, el va transmite in scris proceduri standard de operare;

d)se asigura ca membrii personalului aflat in subordinea sa isi indeplinesc atributiile in conformitate cu prevederile legale, dar si cu competenta si aptitudinile personale;

e)trebuie sa respecte independenta profesionala a farmacistilor din subordine;

f)se asigura ca echipamentele, localul si utilitatile de la locul de munca sunt mentinute la standardele acceptate pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor profesionale;

g)se asigura ca toate activitatile profesionale desfasurate sub controlul sau, precum si cele exercitate de el personal sunt supuse asigurarii de raspundere profesionala;

h)se asigura ca toate masurile privind pastrarea confidentialitatii sunt efective;

i)are datoria sa notifice colegiului pe raza caruia isi desfasoara activitatea orice schimbare de interes professional privind membrii personalului din subordinea sa ori functia sa;

j)trebuie sa accepte, in masura posibilitatilor, elevi si studenti pentru indeplinirea stagiului de practica in unitatea pe care o conduce.

SECTIUNEA a 2-a

Competenta profesionala

ART. 13. Farmacistul trebuie sa isi asigure si sa isi mentina la un inalt nivel pregatirea profesionala, prin actualizarea permanenta a cunostintelor in aria sa profesionala, in scopul indeplinirii atributiilor cu competent necesara.

ART. 14. In vederea actualizarii permanente a cunostintelor profesionale, farmacistul este obligat:

a)sa isi planifice si sa participe la formele de pregatire profesionala organizate sau acreditate de Colegiul Farmacistilor din Romania;

b)sa evalueze si sa aplice in practica curenta cunostintele actualizate permanent;

c)sa ateste cu documente doveditoare pregatirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesionala acceptate, atunci cand acest lucru ii este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este inregistrat.

SECTIUNEA a 3-a

Confidentialitatea

ART. 15. Farmacistul are datoria de a respecta si proteja informatia profesionala.

ART. 16. Farmacistul trebuie sa respecte si sa protejeze confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, obtinute in cursul activitatilor profesionale.

ART. 17. Informatiile pot fi dezvaluite in urmatoarele cazuri:

a)cand pacientul si-a dat consimtamantul scris;

b)cand tutorele pacientului a consimtit in scris, daca varsta pacientului sau starea sa de sanatate nu permite aceasta;

c) cand este necesar pentru a preveni afectari majore sau punerea in pericol a sanatatii pacientului, a unei terte persoane sau a publicului in general;

d)stabilirea vinovatiei in cazul savarsirii unor infractiuni, la solicitarea instantei de judecata; e)in alte situatii prevazute de lege.

ART. 18.Farmacistul nu trebuie sa dezvaluie, decat cu acordul scris al medicului prescriptor, nicio informative referitoare la practica prescrierii acestuia.

ART. 19. Farmacistul trebuie sa protejeze informatia profesionala interna, respectand urmatoarele reguli: a)sa nu permita accesul tertilor la informatii privind activitatea unitatii in care isi desfasoara activitatea, decat cu acordul scris al angajatorului sau in alte situatii prevazute de lege;

b)sa respecte cerintele legale de protectie a informatiilor privind acumularea si utilizarea acestora;

c)sa asigure protectia informatiilor la operatiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere. SECTIUNEA a 4-a

Relatiile de colaborare ale farmacistului

ART. 20. In exercitarea profesiei, farmacistul are datoria ca in interesul bolnavului si al pacientului in general sa colaboreze cu toti confratii sai. In acest sens:

a)toti farmacistii isi acorda ajutor reciproc si consultanta pentru realizarea indatoririlor profesionale; b)farmacistii isi rezolva singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; daca nu reusesc, fac apel la comisia

de litigii a colegiului;

c)farmacistul trebuie sa isi trateze toti colaboratorii cu respect, bunavointa si colegialitate;

d)farmacistul trebuie sa dovedeasca in orice imprejurare solidaritate fata de colegii sai si loialitate fata de corpul profesional si profesia de farmacist.

ART. 00.Xx interesul pacientului si al publicului in general, farmacistul trebuie sa colaboreze cu medicul si cu alti membri ai echipei de sanatate. In acest sens:

a)farmacistul colaboreaza activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, in parametrii optimi si in interesul acestuia;

b)in colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abtine de la orice intelegere in scop material sau de alta natura care ar avea drept rezultat incalcarea dreptului pacientului;

c)farmacistul trebuie sa se abtina de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnitatii si imaginii medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neincredere pacientului.

SECTIUNEA a 5-a

Concurenta neloiala

ART. 22. Farmacistul nu trebuie sa utilizeze mijloacele concurentei neloiale in vederea obtinerii unor avantaje materiale sau de alta natura.

ART. 23. Se considera a fi practici neloiale, fara a fi limitative, urmatoarele activitati: a)atragerea pacientilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclama mincinoasa;

b)folosirea de functia detinuta sau de mandatul incredintat in cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienti.

ART. 24. Este sanctionabila denuntarea nejustificata si in scop concurential a colegilor. SECTIUNEA a 6-a

ART. 25. Orice informatie furnizata publicului de catre farmacist in legatura cu serviciile de sanatate oferite trebuie sa fie corecta, decenta, legala si onesta.

ART. 26. Orice informatie si material promotional cu privire la serviciile profesionale trebuie sa fie in concordanta cu rolul farmacistului in promovarea sanatatii si sa permita pacientului sa decida independent asupra solicitarii serviciului respectiv.

ART. 27. In scopul promovarii unor servicii proprii, farmacistii trebuie sa se abtina de la a defaima serviciile profesionale ale altor confrati.

ART. 28. Farmacistul trebuie sa se abtina de la orice procedee sau mijloace contrare demnitatii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-si alege singur farmacistul.

ART. 29. Pe tot timpul exercitarii profesiei, farmacistul trebuie sa se asigure ca actiunile de promovare a medicamentelor, in care este implicat sau care au loc in unitatile in care el lucreaza, sunt in conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor.

ART. 30. Farmacistul se va asigura ca promovarea medicamentelor nu implica obligarea pacientului de a de a primi medicamente nedorite sau in exces, in locul celor dorite sau impreuna cu acestea.

SECTIUNEA a 7-a

Servicii farmaceutice de urgenta

ART. 31. (1) Pentru asigurarea continuitatii asistentei cu medicamente a populatiei, farmacistii trebuie sa furnizeze, in conditiile legii, servicii farmaceutice de urgenta.

(2) Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta se va face cu respectarea urmatoarelor principii: a)farmacistul va utiliza toate cunostintele sale profesionale pentru a veni in sprijinul pacientului;

b)pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau apartinatorului acestuia toate informatiile legate de urgenta cererii sale, respectiv medicatia curenta, existenta altor afectiuni sau alergii, precum si alte aspecte care pot influenta decizia farmacistului;

c) decizia farmacistului va fi luata avandu-se in vedere si afectiunea pentru care se solicita medicamentul, grupa terapeutica din care face parte medicamentul, efectele adverse si contraindicatiile;

d) in functie de gravitatea situatiei prezentate, farmacistul va incerca sa ia legatura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;

e)dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, in zilele lucratoare, si pentru maximum 72 de ore, pentru sfarsitul de saptamana si sarbatorile legale;

f)orice interventie de acest tip va fi insotita de recomandarea farmacistului ca pacientul sa se adreseze imediat medicului;

g)in cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi insotita de recomandarea catre parinti de a consulta in cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenta;

h)medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenta.

ART. 32. Pentru a realiza in conditii bune serviciile farmaceutice de urgenta, farmacistul este obligat sa acorde primul ajutor, in limita competentelor sale, si sa solicite interventia serviciilor specializate, informand asupra masurilor luate din proprie initiativa.

ART. 33. In cazuri urgente, farmacistul trebuie sa acorde asistenta pacientilor, daca este solicitat, si in afara programului farmaciei.

SECTIUNEA a 8-a

Incompatibilitati

ART. 34. (1) Se recunoaste ca activitate profesionala activitatea desfasurata in mod legal de farmacisti in unul sau mai multe dintre domeniile urmatoare:

a)prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor; b)fabricarea si controlul medicamentelor;

c)controlul medicamentelor intr-un laborator pentru controlul medicamentelor; d)depozitarea, conservarea si distribuirea medicamentelor angro;

e)prepararea, controlul, depozitarea si distributia medicamentelor in farmacii deschise publicului; f)prepararea, controlul, depozitarea si eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital; g)acordarea de informatii si consultanta privind medicamentele.

(2)Farmacistul, in conformitate cu pregatirea sa universitara, este competent sa exercite si alte activitati profesionale, precum:

a)colaborare cu medicul pentru stabilirea si urmarirea terapiei pacientului; b)farmacovigilenta;

c)fabricarea, controlul, depozitarea, conservarea si distributia produselor din plante, suplimentelor nutritive, produselor igieno-cosmetice, dispozitivelor medicale, medicamentelor de uz veterinar, substantelor farmaceutice activesi auxiliare;

d)analize in laboratoare de biochimie, toxicologie si igiena a mediului si alimentelor; e)marketing si management farmaceutic;

f)activitati didactice, cercetare sau administratie sanitara.

(3)In toate activitatile prevazute la alin. (1) farmacistul are deplina raspundere si drept de decizie. ART. 35. Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibila cu:

a)exercitarea concomitenta a profesiei de medic;

b)starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea profesiei de farmacist; c)comerciant persoana fizica;

d)exercitarea unor activitati contrare legii sau bunelor moravuri; e)calitatea de lucrator comercial sau agent comercial;

f)angajat al altor unitati decat cele care au ca obiect de activitate serviciile farmaceutice, cercetarea farmaceutica, productia ori distributia de medicamente sau activitatile prevazute la art. 36 alin. (2).

ART. 36. Daca in termen de 15 zile de la notificarea facuta de Colegiul Farmacistilor din Romania farmacistul aflat intr-o situatie de incompatibilitate nu renunta la activitatea incompatibila cu profesia de farmacist, se suspenda de drept calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania si dreptul de exercitare a profesiei de farmacist.

ART. 37. (1) Farmacistii care ocupa functii publice in cadrul aparatului central al Ministerului Sanatatii, in cadrul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, in cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si, respectiv, in cadrul caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot desfasura in afara programului normal de lucru, in conditiile legii, activitati profesionale, potrivit calificarii pe care o detin exclusiv in unitati sanitare sau farmaceutice private.

CAPITOLUL III

Raspundere disciplinara

ART. 38. Farmacistul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului si a regulilor de buna practica profesionala, a Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania,

precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmacistilor din Romania.

ART. 39. Orice comportament in exercitarea profesiei care incalca principiile prezentului cod poate face obiectul unei reclamatii privind incalcarea eticii profesionale de catre farmacist.

4. ETICA ŞI DEONTOLOGIA BIOCHIMISTULUI, BIOLOGULUI SI CHIMISTULUI

ART. 1 Dispoziţii generale

Conţinutul şi caracteristicile activităţii biochimistului, biologului şi chimistului sunt:

a) efectuează investigaţii de laborator conform pregătirii şi specializării;

b) participă la programe de control privind starea de sănătate a populaţiei;

c) participă la formarea teoretică şi practică a viitorilor specialişti care au inclusă practica de laborator în programele de pregătire;

d) participă, împreună cu medicii şi alte categorii de personal, la cercetarea în domeniul medical;

e) participă, împreună cu alte categorii de personal, la protejarea mediului ambiant.

ART. 2 Responsabilitatea personală

În exercitarea profesiunii, biochimistul, biologul şi chimistul din sistemul sanitar respectă demnitatea fiinţei umane şi principiile eticii, dând dovadă de responsabilitate profesională şi morală, acţionând întotdeauna în interesul pacientului, al familiei pacientului şi al comunităţii.

Biochimistul, biologul şi chimistul din sistemul sanitar sunt obligaţi să păstreze secretul profesional.

Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează şi măsurile se iau, după caz, de către şeful echipei medicale sau de conducerea unităţii ori de către Xxxxxxxx Xxxxxxxxx din România, împreună cu Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională a biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor din sistemul sanitar.

ART. 3 Calitate si excelenta

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog,chimist si biochimist) pune cunostintele sale în ceea ce priveste capacitatea de diagnostic de laborator (inclusiv indicatia pentru analize, fiabilitatea rezultatelor, interpretarea rezultatelor si cercetarea stiintifica) în slujba serviciului de diagnostic,tratament si prevenire a bolilor omului.

ART. 4 Dezvoltarea profesionala continua

Pentru a-si îndeplini îndatoririle în mod optim si în conformitate cu ceea ce este considerat de buna practica în profesia sa si având în vedere legile tarii, Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa :

a). mentina si sa dezvolte competenta sa la cel mai înalt nivel de calitate în toate domeniile relevante (stiintifice si practice) cu privire la evolutiile de îngrijire a sanatatii, în general, si Chimie Clinica si Medicina de laborator, în special, prin participarea în mod regulat la cursuri de formare relevante si alte programe de pregatire si dezvoltare profesionala continua, pe întreaga durata a activitatii profesionale si în timpul exercitarii profesiei sale;

b). accepte xxxxxxx/misiuni numai în domeniul sau de competenta; dincolo de aceste limite, el va lucra în colaborare cu expertii corespunzatori;

c). sa se informeze continuu asupra codurilor legale de practica, care afecteaza munca lui. Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa-si mentina angajamentul la profesia sa din domeniul Chimiei Clinice si Medicinii de Laborator, acela de a lua parte la activitatile societatilor sale stiintifice, în special ale celor care promoveaza profesia si contribuie la formarea continua a membrilor lor.

ART. 5 Onestitate si integritate

Integritatea profesionala si onestitatea intelectuala a Specialistului în Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist) sunt o garantie a impartialitatii sale de analiza, judecata si decizie.

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist), trebuie sa evite în orice moment, înselaciunea în ceea ce priveste cunostintele sale profesionale si stiintifice, cum ar fi

frauda, plagiat, tainuirea, omisiunea necorespunzatoare a informatiilor precum si exprimarea opiniilor incorecte sau care induc în eroare în activitatea clinica si în cercetare.

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) nu va accepta nici o obligatie care-l aduce în conflict cu independenta sa profesionala. În special, acesta se angajeaza :

a). de a nu solicita sau accepta cadouri, avantaje pecuniare sau beneficii din industria medicamentelor sau

industria de diagnostic, cu exceptia cazului în care sunt de valoare monetara scazuta si irelevante pentru a practica profesia în Chimie Clinica si Medicina de Laborator

b). de a nu solicita sau accepta sponsorizari de la promotiile de vânzare pentru simpozioane sau congrese cu exceptia cazului în care sponsorizarea este la nivel rezonabil si este subordonata scopului principal al întâlnirii si nu se extinde la alte persoane din afara sferei profesionale.

c). sa nu accepte sprijin financiar din partea industriei, direct sau indirect, altul decât pentru evenimente cu scopuri pur profesionale si stiintifice; astfel de cadouri trebuie sa fie întotdeauna la un nivel rezonabil si subordonate obiectivului stiintific principal al evenimentului si nu trebuie sa fie extinse la alte persoane în afara profesionistilor din domeniul sanatatii.

ART. 6 Relaţii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de biochimist, biolog şi chimist din sistemul sanitar

(1) Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, chimist si biochimist) actioneaza în permanenta cu curtoazie, cinste si integritate în relatiile sale cu pacientii si alte persoane, inclusiv colegii din domeniul profesional si nu trebuie sa se angajeze în nici o activitate sau comportament care ar putea discredita profesia sau a submina încrederea publica în profesie.

(2) El nu trebuie sa abuzeze de pozitia sa profesionala pentru a stabili relatii nepotrivite cu pacientii, pentru a convinge pacientii sa dea sau împrumuta bani sau beneficii, pentru a recomanda tratamente sau investigatii care nu sunt în interesul superior al pacientului, sau de a nu recomanda sau efectua investigatii sau tratamente medicale care nu intra în sfera sa de competenta.

(3) El trebuie sa raporteze angajatorilor sau organismelor de reglementare cazurile în care el considera ca un coleg din sanatate are un comportament inadecvat sau performanta lui este o amenintare la adresa sanatatii unui pacient.

(4) Activitatea biochimistului, biologului şi chimistului din sistemul sanitar se desfăşoară individual sau în cadrul unor colective mixte.

Biochimistul, biologul şi chimistul din sistemul sanitar colaborează cu medicul şi recunosc rolul coordonator al acestuia, precum şi cu ceilalţi membri ai colectivului, participând la menţinerea relaţiilor amiabile în cadrul acestuia şi contribuind la asigurarea calităţii actului medical.

(5) Membrii Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în sistemul sanitar din România sunt obligaţi să aplice parafa cuprinzând numele, prenumele, gradul şi specialitatea pe toate buletinele pentru analizele pe care le efectuează.

(6) Relaţiile dintre biochimişti, biologi şi chimişti din sistemul sanitar se bazează pe corectitudine,

colaborare, respect reciproc şi solidaritate profesională, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională a biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor din sistemul sanitar.

ART. 7 Independenta si impartialitatea

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa-si exercite judecata profesionala în cadrul responsabilitatilor sale impartial si obiectiv, dupa luarea în considerare a tuturor circumstantelor relevante, în interesul pacientului sau, fara presiuni din surse externe sau conflicte de interese.

El trebuie sa se asigure de asemenea ca interesele participantilor la cercetare sunt protejate. Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) va servi fiecare pacient în parte la cele mai înalte standarde ale capacitatii profesionale si va furniza publicului larg informatii, în cadrul în

domeniul sau de competenta, pentru a permite o întelegere corecta a problemelor de sanatate de interes public.

ART. 8 Confidentialitatea

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist), fara a aduce atingere legislatiei privind viata privata , este obligat sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute de catre acesta în activitatea sa profesionala. Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa nu utilizeze abuziv aceste informatii. El se va asigura ca informatiile despre un pacient nu sunt divulgate altor persoane decât în anumite situatii, ca de exemplu altor profesionisti de sanatate implicati în îngrijirea pacientului, si, acolo unde este posibil, cu consimtamântul informat al pacientului.

ART. 9 Conflictul cu convingerile morale si etice

Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) nu este obligat sa ofere un serviciu profesional daca acesta este în conflict cu propriile convingeri morale sau religioase, dar trebuie sa respecte convingerile morale, religioase si culturale ale pacientilor.

Daca el este de acord sa furnizeze un serviciu, el trebuie sa înlature convingerile religioase personale, culturale, fiziologice sau de alta natura. El trebuie sa asigure un acces echitabil la serviciile sale tuturor celor care au dreptul sa le foloseasca.

ART. 10 Delegatia si supravegherea

Ca sef si/sau membru al echipei care lucreaza în Chimie Clinica si Medicina de laborator, Specialistul în Chimie Clinica si Medicina de laborator (biolog, biochimist si chimist), având în vedere circumstantele speciale ale situatiei în cauza, trebuie sa :

a) obtina o definitie clara a serviciilor solicitate de el si/sau echipa sa;

b) se asigure ca toate activitatile în laborator sunt organizate si executate cât mai exact si cât mai repede posibil;

c) protejeze securitatea si bunastarea colegilor sai, natura si mediul înconjurator; d). respecte superiorii, colegii si subordonatii prin luarea în considerare a cerintelor si aspiratiilor lor, cu conditia ca acestea sa respecte legile si etica profesiilor lor; e). depuna eforturi pentru un nivel ridicat de realizare tehnica a sarcinilor sale, sa contribuie si sa promoveze un mediu sanatos si placut pentru colegii sai;

f) se asigure ca în cazul în care o sarcina este delegata unei persoane, aceasta are cunostintele, aptitudinile si competentele necesare pentru a întreprindere aceasta sarcina în mod eficient si eficace si este supravegheata corespunzator.

ART. 11 Publicitatea

Publicitatea pentru serviciile unor Specialisti în Chimie Clinica si Medicina de Laborator (biolog, biochimist si chimist) trebuie sa fie corecta, onesta, legala, decenta si trebuie sa se concentreze exclusiv pe serviciile profesionale oferite.

ART. 12 Dispoziţii finale

Biochimiştii, biologii şi chimiştii din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Pascani sunt obligaţi să respecte prevederile legii privind exercitarea profesiunilor proprii şi reglementările specifice sectorului

medical.

5. ETICA ŞI DEONTOLOGIA PSIHOLOGULUI

ART. 1 Principiul respectării drepturilor şi demnităţii oricărei persoane

Psihologii vor avea permanent în atenţie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea înnăscuta de fiinţa umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, naţionalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitaţi fizice sau intelectuale, vârsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, condiţie sau statut.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea următoarelor reguli:

- psihologii îsi desfasoara activitatea, manifestând respect fata de trairile, experientele, cunostintele, valorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti;

- psihologii nu se angajă public în prejudicierea imaginii celorlalti si nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se angajeaza în remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti;

- psihologii evita ori refuza sa participe la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale, civile, ori morale ale celorlalti;

- psihologii vor refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze informatii oricarei persoane care, dupa opinia lor, va utiliza cunostintele si îndemânarea dobândita pentru a viola drepturile fundamentale ale omului;

- psihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de servicii psihologice;

- psihologii se vor asigura ca, sub nici o forma, consimtamântul informat al clientului/ participantului nu este dat în conditii de coercitie sau sub presiune;

- psihologii vor avea grija ca, în furnizarea de servicii psihologice sa nu violeze spatiul privat personal sau cultural al clientului/subiectului, fara o permisiune clara sa faca acest lucru.

ART. 2 Principiul responsabilităţii profesionale şi sociale

Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, a familiei, grupului ori comunitatii fata de care îsi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include atât pe cei direct cât si pe cei indirect implicati în activitatile lor, prioritate având cei direct implicati.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:

- psihologii vor proteja si promova starea de bine evitand provocarea de daune clientilor, colegilor de profesie si a celorlalti;

- psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fara nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, în calitate de client;

- psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si a societatii în general, prin cercetarea libera si prin exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie facând activitatile ce intra în conflict cu prevederile Codului deontologic al psihologului;

- psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca profesie, în fata societatii si vor promova si mentine cele mai înalte standarde de calitate.

ART. 3 Principiul integrităţii profesionale

Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai înalt grad de integritate morala si profesionala în toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla în relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:

- psihologii vor prezenta într-o maniera onesta domeniile de specialitate în care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari în acest sens;

- psihologii nu practica, nu îngaduie, nu instiga si nu consimt sau faciliteaza, nici o forma de discriminare;

- psihologii vor xxxxx xxxxxxxxxxxxx asumate prin orice tip de contract sau conventie;

- psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si buna-credinta în activitatile lor profesionale. În aceste activitati psihologii nu vor fura, însela, si nu se vor angaja în frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor;

- psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip;

- psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup sa participe într-o activitate care implica riscuri majore si previzibile;

- psihologii vor evita relatiile multiple (cu clientii, subiectii, angajati) si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi si impartiali;

- psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie;

- psihologii vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale;

- psihologii nu vor contribui, fie singuri, fie în colaborare cu xxxxx, la nici un fel de practici care pot viola libertatea individuala sau integritatea fizica sau psihologica a oricarei persoane.

ART. 4 Standarde etice generale

(1) Cunoasterea competentelor

Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele de competenta în oferirea de servicii psihologice.

(2) Servicii psihologice în acord cu competenta

Psihologii se vor angaja numai în acele activitati profesionale pentru care au competentele si atestarea necesare.

(3) Prezentarea onesta a competentei

Psihologii nu vor prezenta fals limitele competentei lor si nu vor prezenta pregatirea sau formarea lor într- un mod care sa le favorizeze nemeritat pozitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de activitate profesionala desfasurata.

(4) Consultarea în caz de limita a competentei

În exercitarea profesiei, atunci când psihologii constata ca ajung într-un impas profesional, prin depasirea limitele de competenta, vor consulta colegii sau supervizorul.

(5) Servicii psihologice în afara competentei

În cazul în care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili în acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune toate eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta având permanent grija sa protejeze clientii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. În acest caz serviciul va continua pâna când solicitarea înceteaza sau pâna când un specialist cu competenta recunoscuta pentru acel tip de serviciu devine disponibil.

(6) Pregatirea continua

Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare profesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale.

(7) Obiectivitatea

Psihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul de activitate. Psihologii vor avea grija ca furnizarea serviciilor, cercetarea stiintifica, prezentarea rezultatelor si a concluziilor sa fie facuta cu maxima obiectivitate, evitând orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiectiva.

(8) Afectarea competentei

Atunci când psihologii realizeaza ca din motive de sanatate ori din cauza unor probleme personale nu mai pot sa ofere în conditii de competenta o anumita activitate profesionala, acestia vor decide daca trebuie sa-si limiteze, suspende sau sa încheie respectiva activitate profesionala.

ART. 5 Standarde cu privire la relaţiile umane

(1) Respect si preocupare

În relatiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare fata de clienti, cautând sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe cât posibil.

(2) Evitarea hartuirii

Psihologii nu se vor angaja într-o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala.

(3) Evitarea abuzului

Psihologii nu se vor angaja în comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin în contact în timpul activitatii lor profesionale.

(4) Evitarea relatiei multiple

Psihologii vor evita pe cât posibil relatiile multiple, adica relatiile în care psihologii îndeplinesc simultan mai multe roluri într-un context profesional.

(5) Consimtamântul în caz de relatii cu terti

Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate înainte de obtinerea consimtamântului, fie ca ofera servicii psihologice ori conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti.

A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc.

(6) Nonexploatarea

Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clienti, angajati). Orice forma de exploatare sau abuz de

autoritate fiind strict interzisa.

(7) Participarea activa la decizii

Psihologii vor incuraja participarea activa la deciziile care îi afecteaza direct, respectând dorintele justificate si valorificând opiniile acestora, ori de câte ori este posibil.

(8) Neintrarea în rol

Psihologii se vor abtine de la intrarea într-un rol profesional atunci când din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectata obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale (2) fata de clienti/subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune.

(9) Urgentarea consimtamântului

Înainte de începerea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluare, terapie, consiliere, etc.) psihologii vor obtine consimtamântul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie facând circumstantele în care exista nevoi urgente (de ex. tentative sau actiuni suicidare). În astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina cât se poate de repede consimtamântul informat.

(10) Asigurarea consimtamântului

Psihologii se vor asigura ca în procesul de obtinere a consimtamântului informat urmatoarele puncte au fost întelese: scopul si natura activitatii; responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circumstantele unei încetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage în orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; perioada de timp în care e valabil consimtamântul; modul în care se poate retrage consimtamântul daca se doreste acest lucru.

(11) Delegarea de consimtamânt

În cazul în care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un serviciu psihologic este în imposibilitatea de a-si da consimtamântul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele în mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este în masura sa o reprezinte.

(12) Continuitatea serviciului

Daca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenite în viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului în bune conditii, va depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, îndrumând clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe cât posibil cu consimtamântul clientului.

(13) Dreptul la opozitie

Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, în termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata), psihologul actioneaza respectând dreptul clientului de a refuza sau a sista serviciul psihologic.

ART. 6 Standarde de confidenţialitate

(1) Întreruperea serviciului din motive de confidentialitate

Atunci când din motive bine intemeiate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va înceta sa mai ofere serviciul respectiv.

(2) Protejarea confidentialitatii

Divulgarea, de catre psihologi, a unor informatii care le-au fost încredintate sau de care au luat cunostinta în virtutea profesiei, este interzisa, exceptie facând situaţiile prevazute de lege.

(3) Limitele confidentialitatii

Înainte de primirea consimtamântului psihologul va informa clientul cu privire la limitele

confidentialitatii si conditiile în care acesta poate fi încalcata, precum si asupra posibilei utilizari a informatiilor rezultate în urma activitatii sale.

(4) Dezvaluirea de informatii

Psihologii pot împartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamântul celor vizati ori de o asa maniera încât cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facând situatiile justificate de lege sau în circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima.

(5) Confidentialitatea de colaborare

În cazul în care cu acelasi client lucreaza doi psihologi în acelasi timp, acestia vor colabora pe cât posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facând situatia în care exista o opozitie clara din partea clientului în acest sens.

(6) Utilizarea informatiilor

Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai într-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.

(7) Confidentialitatea fata de terti

În cazul în care exista terti implicati în activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte în dezvaluirea de informatii confidentiale, decât în conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii.

ART. 7 Standarde de conduită colegială

(1) Conduita colegiala

Psihologii vor manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, si solidaritate, conduitele lor fiind în acord cu standardele profesionale.

(2) Respect

Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu vor exprima critici nefondate si etichetari la adresa activitatii lor profesionale.

(3) Evitarea denigrarii

Psihologii nu vor actiona, sub nici o forma, în maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie si nu vor împiedica clientii sa beneficieze de serviciile lor, daca nu exista un motiv serios si cu implicatii etice în acest sens.

4) Responsabilitatea profesionala

Atunci când exista o intentie justificata de încetare a serviciului psihologic oferit clientului si de îndrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor mentine un contact suportiv si responsabil fata de clienti pâna când acel coleg îsi asuma continuarea serviciului în cauza.

(5) Sprijinul colegial

Psihologii vor cauta sa sprijine pe cât posibil eforturile profesionale ale colegilor în limita disponibilitatilor participative si a timpului disponibil.

(6) Concurenta neloiala

Psihologii nu vor practica concurenta neloiala. Sunt interzise si se considera concurenta neloiala urmatoarele: tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog; folosirea unei functii publice pe care psihologul o detine în scopul atragerii de clienti în interes propriu; furnizarea de date false privind competenta si/sau atestarea profesionala în scopul de a-l induce în eroare pe beneficiar.

ART. 8 Standarde de înregistrare, prelucrare şi păstrare a datelor

(1) Obtinerea permisiunii

Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilor sau a reprezentantilor lor legali înainte de a efectua înregistrari audio, video sau scrise în timpul furnizarii serviciilor sau în cercetare.

(2) Pastrarea datelor

Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informatii.

(3) Protejarea datelor

Psihologii au datoria sa arhiveze in conditii de siguranta datele si informatiile obtinute in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, conform reglementărilor în vigoare.

(4) Distrugerea datelor

La expirarea termenului de pastrare, daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele înregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga înregistrarile respective. Înregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamântul celor implicati, obtinut în prealabil, pentru acele înregistrari. În situatia suspendarii sau încetarii dreptului de libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

ART. 9 Evaluare şi diagnoză

(1) Prezentarea caracteristicilor psihologice

Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, precizând limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor.

Daca psihologii realizeaza ca (re)examinarea individului nu este justificata sau necesara, atunci acestia vor explica aceasta optiune, precizând sursele si documentele care stau la baza acestor concluzii.

(2) Consimtamântul pentru evaluare/diagnoza

Psihologii vor obtine consimtamântul informat pentru serviciile de evaluare cu exceptia cazului în care

(1) acestea sunt cerute de lege sau de reglementarile în vigoare; (2) testarea este o activitate educationala, institutionala sau organizationala prevazuta de reglementari interne; consimtamântul informat include explicarea naturii si scopului de evaluare, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel evaluat de a formula întrebari si de a primi raspunsuri.

Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina de a-si da consimtamântul si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislative, cu privire la natura si scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de înteles pentru persoana care urmeaza sa fie evaluata.

Psihologii care folosesc servicile unui traducator vor cere consimtamântul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducator, se vor asigura ca se va mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoza.

(3) Datele de evaluare/diagnoza

Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la întrebarile la test, notele, înregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile si comportamentul clientului în timpul unei examinari.

Psihologii vor oferi datele obtinute, sub forma de rezultate clientului si, daca e cazul, unor terti numai cu consimtamântul clientului, sau fara acordul acestuia în situatiile prevazute de reglementarile in vigoare.

Psihologii vor evita sa faca publice datele obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de reglementarile in vigoare, protejând clientul de orice forma de exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de

evaluare/diagnoza. Datele de evaluare/diagnoza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza evaluarea/diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati în folosirea acestor instrumente.

(4) Interpretarea rezultatelor

În interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii vor lua în considerare scopul evaluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situationale, personale, lingvistice si culturale) care pot afecta judecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea intepretarilor.

(5) Calificarea în testare

Psihologii nu vor promova/ încuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologica de catre persoane necalificate si neautorizate, decât în cadrul unei formari în care exista o supervizare adecvata.

(6) Actualitatea evaluarii

Psihologii nu îsi vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite/învechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor si tehnicilor de evaluare stabilite de organismele competente.

(7) Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluati

Indiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, angajati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare întelegerii rezultatelor, exceptie facând situatiile în care natura relatiei împiedica acest lucru (situatii de evaluare organizationala, preangajare si evaluari prevazute de reglementarile in vigoare), acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei evaluate înaintea începerii evaluarii.

(8) Materialele

Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis, protocoale, întrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu include datele de evaluare/diagnoza. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de evaluare prin neînstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respectând dreptul de proprietate intelectuala prevazut de lege si obligatiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului.

6. ETICA ŞI DEONTOLOGIA ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST, MOASEI SI ASISTENTULUI MEDICAL

CAPITOLUL I

Principii generale

ART.1.

Codul de etică şi deontologie al asistentului medical cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist, profesia de moaşă şi profesia de asistent medical pe teritoriul României.

ART.2.

Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România are drept principal scop:

a) ocrotirea drepturilor pacienţilor;

b) respectarea obligaţiilor profesionale de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţii medicali;

c) apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical;

d) recunoaşterea profesiei, a responsabilităţii şi încrederii conferite de societate, precum şi a obligaţiilor interne ce derivă din această încredere.

ART.3.

Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist, profesia de moaşǎ şi profesia de asistent medical pe teritoriul României sunt urmǎtoarele:

a) exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţǎ de viaţa şi de persoana umanǎ;

b) în orice situaţie primeazǎ interesul pacientului şi sǎnǎtatea publicǎ;

c) respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;

d) colaborarea ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a pacientului;

e) acordarea serviciilor se va face la cele mai înalte standarde de calitate posibile pe bazaunui nivel înalt de competenţe, aptitudini practice şi performanţe profesionale fǎrǎ nici un fel de discriminare;

f) în exercitarea profesiei asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali trebuie sǎ dovedeascǎ loialitate şi solidaritate unii faţǎ de alţii în orice împrejurare, sǎ îşi acorde colegial ajutor şi asistenţǎ pentru realizarea îndatoririlor profesionale;

g) asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali trebuie sǎ se comporte cu cinste şi demnitate profesionalǎ şi sǎ nu prejudicieze în nici un fel profesia sau sǎ submineze încrederea pacientului.

CAPITOLUL II

Responsabilitatea personalǎ, integritatea şi independenţa profesionalǎ a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali

ART.4

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical îşi exercită profesia fără a aduce atingere onoarei acesteia şi cu respectarea demnităţii şi moralităţii individuale şi profesionale.

ART.5

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia sǎ manifeste o conduitǎ ireproşabilǎ faţǎ de bolnav, respectând demnitatea acestuia.

ART.6

(1) Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor fi ghidaţi în conduita profesională de următoarele valori esenţiale ale profesiei: profesionalismul, cooperarea şi empatia.

(2) Profesionalismul este definit prin deţinerea şi exercitarea cunoştinţelor şi competenţelor necesare realizării unui act de îngrijire de înaltă calitate, cu respectarea principiilor eticii şi deontologiei profesionale. De asemenea, profesionalismul presupune ca asistenţii medicali şi moaşele să fie capabili să acorde îngrijiri de calitate, adaptate nevoilor de sănătate ale membrilor societăţii, indiferent de vârstă, poziţie socială, gen, orientare politică, religioasă sau sexuală, grad de invaliditate sau alte criterii de diferenţiere, contribuind astfel la creşterea nivelului de sănătate a populaţiei, la promovarea şi adoptarea unui stil sănătos de viaţă.

(3) Cooperarea presupune stabilirea unor relaţii cu toate persoanele implicate - membri ai echipei medicale, pacienţi, familiile acestora - bazate pe o comunicare reală şi deschisă, astfel încât să permită

schimbul de informaţii, cunoaşterea şi sprijinul reciproc, conducând la dezvoltarea relaţiei asistent medical/moaşă - pacient - familie, cu rezultate benefice în acordarea îngrijirilor medicale, care pot deveni astfel individualizate, complete şi continue. Cooperarea implică, de asemenea, îmbunătăţirea muncii în echipa medicală, creşterea nivelului de coeziune din cadrul acesteia, fapt ce se poate reflecta în calitatea îngrijirilor acordate, în modul în care sunt acestea percepute de către pacienţi şi familiile acestora.

(4) Empatia în actul medical este abilitatea de a înţelege, simţi şi împărtăşi sentimentele celuilalt (pacient, membru de familie). Se referă la capacitatea cognitivă, emoţională şi comportamentală de a te pune în situaţia pacientului sau a rudelor, a înţelege problemele şi stările din perspectiva acestora şi a comunica adecvat acest lucru cu aceştia. Empatia este o valoare profesională esenţială în profesia de asistent medical/moaşă, definită implicit şi explicit prin grija faţă de pacient.

ART.7

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt rǎspunzǎtori pentru fiecare dintre actele lor profesionale.

ART.8

Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali din sistemul public sau privat încheie o asigurare de răspundere civilă pentru riscuri ce decurg din activitatea profesională.

ART.9

Încredinţarea atribuţiilor proprii unor persoane lipsite de competenţǎ constituie o greşealǎ deontologicǎ.

ART.10

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să comunice cu pacientul într-o manieră adecvată, folosind un limbaj respectuos, adaptat nivelului de înţelegere al acestuia.

ART.11

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie să evite orice modalitate de a cere recompense materiale, altele decât formele legale de plată.

CAPITOLUL III

Raporturi profesionale cu alţi profesionişti din domeniul medico-sanitar şi instituţii

SECŢIUNEA 1

Raporturile profesionale cu alţi profesionişti din domeniul sanitar

ART.12

În baza spiritului de echipǎ, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi datoreazǎ sprijin reciproc.

ART.13

Constituie încălcări ale regulilor etice:

a) jignirea şi calomnierea profesională;

b) blamarea şi defăimarea profesională;

c) aprecierile în public sau pe reţelele de socializare neconforme cu realitatea, legate de activitatea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, în scopul de a induce în eroare opinia publică;

d) publicarea în mediile tradiţionale de comunicare (ziare, reviste, televiziune, radio etc.) sau pe reţelele de socializare de imagini care aduc atingere demnităţii umane;

e) răspândirea de informaţii de natură să prejudicieze imaginea sau drepturile asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical;

f) denigrarea imaginii unei persoane în scopul de a vătăma sau păgubi, realizată prin mass-media;

g) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnităţii profesionale a asistentului medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical.

ART.14

(1) În cazul unor neînţelegeri, în considerarea calitǎţii profesionale, conflictul în primǎ instanţǎ trebuie mediat de biroul consiliului judeţean, la nivel judeţean/municipiului Bucureşti, şi de Biroul executiv, la nivel naţional.

(2) Dacǎ acesta persistǎ, cei implicaţi se pot adresa Comisiei de eticǎ şi deontologie sau justiţiei, fiind interzisǎ perturbarea activitǎţii profesionale din aceste cauze.

(3) În cazul în care se constatǎ încǎlcǎri ale regulilor etice, se urmeazǎ procedura de sancţionare, conform prevederilor Statutului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotǎrârea Adunǎrii generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr.1/2009.

ART.15

În cazul colaborării mai multor asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali pentru evaluarea, tratamentul sau îngrijirea aceluiaşi pacient, fiecare practician îşi asumă responsabilitatea individual, prin aplicarea parafei profesionale/semnăturii în dreptul fiecărei manevre sau tehnici executate personal.

ART.16

În interesul pacienţilor, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor avea relaţii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea demnitǎţii şi onoarei profesionale.

SECŢIUNEA a 2-a

Raporturile profesionale cu instituţiile

ART.17

Angajatorul trebuie să asigure condiţii optime de muncă asistentului medical generalist, moaşei şi asistentului medical în exercitarea profesiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

ART.18

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical aduc la cunoştinţa persoanelor competente şi autoritǎţilor competente orice circumstanţǎ care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea tratamentelor, în special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care limiteazǎ exerciţiul profesional.

ART.19

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în concordanţǎ cu diferitele niveluri de responsabilitate pe care le îndeplinesc, contribuie la orientarea politicilor şi dezvoltarea sistemului de sǎnǎtate.

CAPITOLUL IV

Educaţia medicalǎ continuǎ

ART.20

În vederea creşterii gradului de pregătire profesională, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali au obligaţia să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală continuă creditate de OAMGMAMR, precum şi alte forme de educaţie continuă prevăzute de lege pentru îndeplinirea numărului minim de credite anual necesar obţinerii avizului anual de exercitare a profesiei.

CAPITOLUL V

Obligaţii etice şi deontologice SECŢIUNEA 1

Obligaţia acordǎrii îngrijirilor medicale

ART.21

Asistentului medical generalist, moaşei şi asistentului medical, în exercitarea profesiei, le sunt interzise orice discriminări pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale, a condiţiei sociale faţă de pacienţi sau pe baza oricărui alt criteriu de diferenţiere menţionat în legislaţia în vigoare referitoare la combaterea discriminării.

ART.22

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia de a acorda primul ajutor, în limita competenţelor definite legal.

ART.23

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical au obligaţia sǎ acorde asistenţǎ medicalǎ şi îngrijirile necesare în limita competenţei lor profesionale.

ART.24

În caz de calamităţi naturale (cutremure, inundaţii, epidemii, incendii) sau accidentări în masă (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nucleare etc.), asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt obligaţi să răspundă la chemare, imediat ce au luat cunoştinţă despre eveniment, sau, după caz, îşi pot oferi de bunăvoie serviciile de îngrijire.

ART.25

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor pǎstra o atitudine de strictǎ neutralitate şi neamestec în problemele familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimându-şi pǎrerea numai dacǎ intervenţia este motivatǎ de interesul sǎnǎtǎţii pacientului, cu consimţǎmântul prealabil al acestuia .

ART.26

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical pot refuza acordarea unor îngrijiri cǎtre pacient atunci când refuzul este justificat de interesul sǎnǎtǎţii pacientului, cu excepţia situaţiilor de urgenţǎ.

SECŢIUNEA a 2-a

Respectarea drepturilor pacientului

ART.27

Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor respecta drepturile tuturor pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare referitoare la acestea.

SECŢIUNEA a 3-a

Consimţǎmântul

ART.28

O intervenţie medicalǎ nu se poate efectua dupǎ ce pacientul sau reprezentantul legal al acestuia, în cunoştinţǎ de cauzǎ, şi-a dat consimţǎmântul. Pacientul are dreptul sǎ refuze sau sǎ opreascǎ o intervenţie medicalǎ, asumându-şi în scris rǎspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sǎu, al opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

ART.29

Consimţǎmântul pacientului sau, dupǎ caz, al reprezentantului legal al acestuia este obligatoriu:

a) pentru recoltarea, pǎstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sǎu, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;

b) în cazul supunerii la orice fel de intervenţie medicalǎ;

c) în cazul participǎrii sale la învǎţǎmântul medical clinic şi la cercetarea ştiinţificǎ;

d) în cazul fotografierii sau filmǎrii sale într-o unitate medicalǎ;

e) în cazul donǎrii de sânge în condiţiile prevǎzute de lege. ART.30

Consimţǎmântul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia, dupǎ caz, nu este obligatoriu în urmǎtoarele situaţii:

a) când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesarǎ o intervenţie medicalǎ de urgenţǎ;

b) în cazul în care furnizorii de servicii medicale considerǎ cǎ intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuzǎ sǎ îşi dea consimţǎmântul, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt obligaţi sǎ anunţe medicul curant/de gardǎ (decizia fiind declinatǎ unei comisii de arbitraj de specialitate).

SECŢIUNEA a 4-a

Secretul profesional

ART.31

(1) Secretul profesional este obligatoriu.

(2) Secretul profesional existǎ şi faţǎ de aparţinǎtori, colegi sau alte persoane din sistemul sanitar, neinteresate în tratament, chiar şi dupǎ terminarea tratamentului şi decesul pacientului.

ART.32

Obiectul secretului profesional îl constituie tot ceea ce asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical, în calitatea lor de profesionist, au aflat direct sau indirect în legǎturǎ cu viaţa intimǎ a pacientului, a familiei, a aparţinǎtorilor, precum şi problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legǎturǎ cu boala şi alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei.

ART.33

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical rǎspund disciplinar pentru destǎinuirea secretului profesional, excepţie fǎcând situaţia în care pacientul şi-a dat consimţǎmântul expres pentru divulgarea acestor informaţii, în tot sau în parte.

ART.34

Interesul general al societǎţii (prevenirea şi combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a bolilor cu extindere în masǎ şi altele asemenea prevǎzute de lege) primeazǎ faţǎ de interesul personal al pacientului.

ART.35

În comunicǎrile ştiinţifice, cazurile vor fi astfel prezentate încât identitatea pacientului sǎ nu poatǎ fi recunoscutǎ.

ART.36

Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate de cǎtre asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical numai în cazul în care pacientul îşi dǎ consimţǎmântul explicit sau dacǎ legea o cere în mod expres.

CAPITOLUL VI

Situaţii speciale în practicarea profesiunii în sistem instituţionalizat

SECŢIUNEA 1

Situaţia bolnavului psihic ART. 37

Persoanele cu tulburǎri psihice beneficiazǎ de asistenţǎ medicalǎ şi de îngrijiri de sǎnǎtate de aceeaşi calitate cu cele aplicate altor categorii de bolnavi şi adaptate cerinţelor lor de sǎnǎtate.

ART.38

Orice persoanǎ cu tulburǎri psihice trebuie apǎratǎ de daunele pe care ar putea sǎ i le producǎ administrarea nejustificatǎ a unui medicament, tehnicǎ sau manevrǎ de îngrijire şi tratament, de maltratǎrile din partea altor pacienţi sau persoane ori de alte acte de naturǎ sǎ antreneze o suferinţǎ fizicǎ sau psihicǎ.

ART.39

(1) Pacientul cu tulburǎri psihice trebuie sǎ fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere. În cazul în care pacientul cu tulburǎri psihice nu îşi poate exprima liber voinţa, consimţǎmântul în scris trebuie luat de la reprezentantul legal al acestuia.

(2) Nu este necesarǎ obţinerea consimţǎmântului în condiţiile prevǎzute la alin. (1) atunci când este necesarǎ intervenţia de urgenţǎ.

(3) Pacientul are dreptul sǎ refuze sau sǎ opreascǎ o intervenţie medicalǎ, dupǎ caz, asumându-şi în scris rǎspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului, cu informarea medicului, dacǎ întreruperea tratamentului sau a îngrijirilor are drept consecinţǎ punerea în pericol a vieţii pacientului.

ART.40

Orice persoanǎ care suferǎ de tulburǎri psihice trebuie tratatǎ cu omenie şi respectul demnitǎţii umane şi trebuie sǎ fie apǎratǎ împotriva oricǎror forme de exploatare economicǎ, sexualǎ sau de altǎ naturǎ, împotriva tratamentelor vǎtǎmǎtoare şi degradante. Nu este admisǎ nici o discriminare bazatǎ pe o tulburare psihicǎ.

SECŢIUNEA a 2-a

Prescrierea, eliberarea pe baza unei reţete medicale şi administrarea drogurilor

ART.41

Prescrierea, eliberarea pe baza unei reţete medicale şi administrarea drogurilor, în alte condiţii decât cele prevǎzute de lege, constituie infracţiune.

SECŢIUNEA a 3-a

Pacientul privat de libertate

ART.42

Asistentului medical generalist, moaşei şi asistentului medical care îngrijesc un pacient privat de libertate le este interzis sǎ aducǎ atingere integritǎţii fizice, psihice sau demnitǎţii acestuia.

ART.43

Xxxx asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical constatǎ cǎ pacientul privat de libertate a suportat maltratǎri, aceştia au obligaţia sǎ informeze organele competente.

SECŢIUNEA a 4-a

Situaţia pacienţilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA ART.44

(1) Pacienţii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA au dreptul la îngrijire şi tratament medical în mod nediscriminatoriu, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical fiind obligaţi sǎ asigure îngrijirile de sǎnǎtate şi tratamentele prescrise acestor pacienţi.

(2) Pǎstrarea confidenţialitǎţii asupra datelor privind persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical care au în îngrijire, supraveghere şi/sau tratament astfel de persoane.

(3) Între specialiştii medico-sanitari, informaţiile cu privire la statusul HIV/SIDA al unui pacient trebuie sǎ fie comunicate.

CAPITOLUL VII

Practicarea profesiunii în sistem privat. Îngrijirile la domiciliu

ART.45

Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali exercitǎ profesia în regim salarial şi/sau independent.

ART.46

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical care îşi desfǎşoarǎ activitatea în calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practicǎ medicalǎ pot furniza îngrijiri medicale la domiciliu, dacǎ sunt autorizaţi în acest sens, în conformitate cu prevederile legale privind organizarea şi funcţionarea îngrijirilor la domiciliu.

ART.47

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical sunt obligaţi sǎ comunice medicului care a recomandat aceste servicii situaţia evoluţiei stǎrii de sǎnǎtate a pacientului îngrijit.

ART.48

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical chemaţi într-o familie ori colectivitate trebuie sǎ respecte regulile de igienǎ şi profilaxie, în exercitarea profesiei.

CAPITOLUL VIII

Probleme ale îngrijirii minorilor

ART.49

Xxxx asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical apreciazǎ cǎ minorul este victima unei agresiuni sau privaţiuni, trebuie sǎ încerce sǎ îl protejeze, uzând de prudenţe şi sǎ alerteze autoritatea competentǎ.

ART.50

Asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical trebuie sǎ fie apǎrǎtorul copilului xxxxxx, xxxx apreciazǎ cǎ starea de sǎnǎtate nu este bine înţeleasǎ sau nu este suficient de bine protejatǎ.

ART.51

În vederea efectuǎrii tehnicilor şi/sau a manevrelor de îngrijire şi/sau de tratament asupra unui minor, consimţǎmântul trebuie obţinut de la reprezentantul legal al minorului, cu excepţia situaţiilor de urgenţǎ.

CAPITOLUL IX

Probleme ale experimentǎrii pe om

ART.52

(1) Se interzice provocarea de îmbolnǎviri artificiale unor oameni sǎnǎtoşi din raţiuni experimentale.

(2) Dispoziţiile prezentului articol se completeazǎ cu celelalte prevederi legale incidente în materie. ART.53

Impunerea, cu forţa sau prin inducere în eroare, a experimentului pe om reprezintǎ o abatere gravǎ pentru orice asistent medical generalist, moaşǎ şi asistent medical care participǎ în mod voluntar şi conştient la asemenea fapte.

CAPITOLUL X

Dispoziţii speciale ART.54

La primirea în OAMGMAMR, asistentul medical generalist, moaşa şi asistentul medical vor depune urmǎtorul jurǎmânt:

„În numele Vieţii şi al Onoarei,

Xxx sǎ îmi exercit profesia cu demnitate, sǎ respect fiinţa umanǎ şi drepturile sale şi sǎ pǎstrez secretul profesional.

Jur cǎ nu voi îngǎdui sǎ se interpunǎ între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasǎ, religie, apartenenţǎ politicǎ sau stare socialǎ.

Voi pǎstra respectul deplin pentru viaţa umanǎ chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanitǎţii.

Fac acest jurǎmânt în mod solemn şi liber!” ART.55

Dovedirea calitǎţii de membru al OAMGMAMR se face cu certificatul de membru, eliberat de OAMGMAMR.

ART.56

Actele medicale şi de îngrijire efectuate de asistenţi medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali vor purta parafa şi semnǎtura acestora, pentru asumarea rǎspunderii individuale şi probarea responsabilitǎţii profesionale.

7. ETICA SI DEONTOLOGIE AUDITORULUI INTERN

CAP. 1

Introducere

ART. 1 Codul privind conduita eticaa auditorului intern din cadrul Compartimentului de audit public intern al Spitalului Municipal de Urgenta Pascani stabileste norme de conduita si etica profesionala, fomuleaza principiile ce trebuie respectate de auditori intern in vederea desfasuarii activitatii acestora cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios.

Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni.

ART. 2 Prevederile prezentului Cod privind conduita etică a auditorului intern se aplică salariaţilor care ocupă funcţia de auditor intern în cadrul compartimentului de audit internal Spitalului Municipal de urgenta Pascani, organizat conform prevederilor Legii 672/2002 privnd auditul public intern, Hotararii nr. 1086/11.12.2013 pentru aprobarea normelor generale privind exercitarea functiei de audit intern.

ART. 3 Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii entitatii/instituţiei sau autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea.

ART. 4 Obiectivele codului privind conduita etica a auditorului intern din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Pascani sunt :

a) performanţa - profesia de auditor intern presupune desfăşurarea unei activităţi la cei mai ridicaţi parametri, în scopul îndeplinirii cerinţelor interesului public, în condiţii de economicitate, eficacitate şi eficienţă;

b) profesionalismul - profesia de auditor intern presupune existenţa unor capacităţi intelectuale şi experienţe dobândite prin pregătire şi educaţie şi printr-un cod de valori şi conduită comun tuturor auditorilor interni;

c) calitatea serviciilor - constă în competenţa auditorilor interni de a-şi realiza sarcinile ce le revin cu obiectivitate, responsabilitate, sârguinţă şi onestitate;

d) încrederea - în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, auditorii interni trebuie să promoveze cooperarea şi bunele relaţii cu ceilalţi auditori interni şi în cadrul profesiunii, iar sprijinul şi cooperarea profesională, echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esenţiale ale profesiei de auditor intern, deoarece încrederea publică şi respectul de care se bucură un auditor intern reprezintă rezultatul realizărilor cumulative ale tuturor auditorilor interni;

e) conduita - auditorii interni trebuie să aibă o conduită ireproşabilă atât pe plan profesional, cât şi personal;

f) credibilitatea - informaţiile furnizate de rapoartele şi opiniile auditorilor interni trebuie să fie fidele realităţii şi de încredere.

ART. 5 Codul privind conduita etică a auditorului intern este structurat în două componente esenţiale:

a) principiile fundamentale pentru profesia şi practica de audit public intern;

b) regulile de conduită . CAP. 2

Principii fundamentale pentru profesia si practia deaudit public intern

ART. 6 În desfăşurarea activităţii auditorii interni sunt obligaţi să respecte următoarele principii fundamentale:

A. Integritatea

Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie să fie corect, onest şi incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii şi credibilităţii acordate raţionamentului auditorului intern.

B. Independenţa şi obiectivitatea

1. Independenţa. Independenţa faţă de entitatea auditată şi oricare alte grupuri de interese este indispensabilă; auditorii interni trebuie să depună toate eforturile pentru a fi independenţi în tratarea problemelor aflate în analiză; auditorii interni trebuie să fie independenţi şi imparţiali atât în teorie, cât şi în practică; în toate problemele legate de munca de audit independenţa auditorilor interni nu trebuie să fie afectată de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligaţia de a nu se implica în acele activităţi în care au un interes legitim/întemeiat.

2. Obiectivitatea. În activitatea lor auditorii interni trebuie să manifeste obiectivitate şi imparţialitate în redactarea rapoartelor, care trebuie să fie precise şi obiective; concluziile şi opiniile formulate în rapoarte trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele obţinute şi analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie să folosească toate informaţiile utile primite de la entitatea auditată şi din alte surse. De aceste informaţii trebuie să se ţină seama în opiniile exprimate de auditorii interni în mod imparţial. Auditorii interni trebuie, de asemenea, să analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditată şi, în funcţie de pertinenţa acestora, să formuleze opiniile şi recomandările proprii; auditorii interni trebuie să facă o evaluare echilibrată a tuturor circumstanţelor relevante şi să nu fie influenţaţi de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriei opinii.

C. Confidenţialitatea

1. Auditorii interni sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele despre care iau cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor lor; este interzis ca auditorii interni să utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

2. În cazuri excepţionale auditorii interni pot furniza aceste informaţii numai în condiţiile expres prevăzute de normele legale în vigoare.

D. Competenţa profesională

Auditorii interni sunt obligaţi să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu profesionalism, competenţă, imparţialitate şi la standarde internaţionale, aplicând cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa dobândite.

E. Neutralitatea politică

1. Auditorii interni din compartimentulu de audit public organizat in cadrul Spitalului Municipal de Urganeta Pascani, trebuie să fie neutri din punct de vedere politic, în scopul îndeplinirii în mod imparţial a activităţilor; în acest sens ei trebuie să îşi menţină independenţa faţă de orice influenţe politice.

2. Auditorii interni au obligaţia ca în exercitarea atribuţiilor ce le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.

CAP. 3 Reguli de conduită

ART. 7 Regulile de conduită sunt norme de comportament pentru auditorii interni şi reprezintă un ajutor pentru interpretarea principiilor şi aplicarea lor practică, având rolul să îndrume din punct de vedere etic auditorii interni.

1. Integritatea:

a) exercitarea profesiei cu onestitate, bună-credinţă şi responsabilitate;

b) respectarea legii şi acţionarea în conformitate cu cerinţele profesiei;

c) respectarea şi contribuţia la obiectivele etice legitime ale entităţii;

d) se interzice auditorilor interni să ia parte cu bună ştiinţă la activităţi ilegale şi angajamente care discreditează profesia de auditor intern sau entitatea publică din care fac parte.

2. Independenţa şi obiectivitatea:

a) se interzice implicarea auditorilor interni în activităţi sau în relaţii care ar putea să fie în conflict cu interesele entităţii publice şi care ar putea afecta o evaluare obiectivă;

b) se interzice auditorilor interni să asigure unei entităţi auditate alte servicii decât cele de audit şi consultanţă;

c) se interzice auditorilor interni, în timpul misiunii lor, să primească din partea celui auditat avantaje de natură materială sau personală care ar putea să afecteze obiectivitatea evaluării lor;

d) auditorii interni sunt obligaţi să prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei, care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.

3. Confidenţialitatea: se interzice folosirea de către auditorii interni a informaţiilor obţinute în cursul activităţii lor în scop personal sau într-o manieră care poate fi contrară legii ori în detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entităţii auditate.

4. Competenţa:

a) auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară, să aplice standarde şi norme profesionale şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

b) auditorii interni trebuie să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa necesare;

c) auditorii interni trebuie să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează; în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate;

d) auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească în mod continuu cunoştinţele, eficienţa şi calitatea activităţii lor; şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducătorul entităţii publice, trebuie să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale a auditorilor interni, perioada alocată în acest scop fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an;

e) auditorii interni trebuie să aibă un nivel corespunzător de studii de specialitate, pregătire şi experienţă profesionale elocvente;

f) auditorii interni trebuie să cunoască legislaţia de specialitate şi să se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregătire, conform standardelor internaţionale;

g) se interzice auditorilor interni să îşi depăşească atribuţiile de serviciu.

CAP. 4

Dipozitii finale

ART. 8 Unitatea administrativ teritoriala a municipiului Pascani (organul ierarhic superior) verifica respectarea prevederilor Codului privind conduita etica a auditorului intern de catre auditorii publici interni din cadrul compartimentului de audit intern al Spitalului Municipal de Urgenta Pascani.

ART.9 In conformitate cu Legea nr. 672/2002 prevederile codului privind conduita etica a audiotorului intern sunt obligatorii pentru toti auditorii interni din cadrul compartimentului de audit public intern din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta Pascani.

ART. 10. Orice modificare ce intervine in continutul prezentului regulament in baza modificarilor legislative sau la initiativa angajatorului este supusa procedurii de informare stabilite de legislatie si de prezentul cod de conduita.

ART. 11. Codul privind conduita etica a auditorilor interni din cadrul compartimentului de audit public intern al Spitalului Municipal de Urgenta Pascani va fi difuzat si adus la cunostinta sub semnatura fiecarui auditor intern de catre conducatorului compartimentului de audit public intern al Spitalului Municipal de Urgenta Pascani.

8. ETICA SI DEONTOLOGIA CONSILIERULUI JURIDIC

CAP. I PRINCIPII DEONTOLOGICE

Art. 1 Integritatea şi autonomia profesională, respectarea legilor, probitatea, onoarea, vigilenţa, confidenţialitatea, organizarea, eficacitatea şi perseverenţa sunt ideile diriguitoare care guvernează activitatea consilierului juridic.

Art. 2 Îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor profesionale conferă substanţă principiului integrităţii profesionale.

Art. 3 Autonomia şi independenţa profesională a consilierului juridic se manifestă prin asumarea unor responsabilităţi şi acţionarea la moment oportun într-un context determinat.

Art. 4 Consilierii juridici sunt independenţi din punct de vedere profesional şi se supun numai Constituţiei României, legii, statutului profesiei şi prezentului cod de deontologie profesională.

Prin independenţă profesională în sensul prezentului cod se înţelege libertatea de actiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamentare aplicabile profesiei de consilier juridic.

Art. 5 Corectitudinea şi integritatea morală sunt valori fundamentale pe care consilierul juridic este obligat să le respecte atât în timpul serviciului cât şi în afara acestuia.

Art. 6 Rezultatul activităţii consilierului juridic este o consecinţă a urmăririi atente şi continue a derulării sarcinilor încredinţate.

Art. 7 Datoria fiecărui consilier juridic este să păstreze secretul datelor şi informaţiilor de care a luat la cunoştinţă în virtutea exercitării profesiei cu excepţia unor dispoziţii legale sau statutare contrare.

Confidenţialitatea datelor şi informaţiilor deţinute contribuie la crearea unui climat de siguranţă pentru entitatea beneficiară a serviciilor oferite.

Art. 8 Organizarea riguroasă a activitaţii consilierului juridic se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate şi eficacitate a muncii.

Art. 9 Prin discernerea între serviciul oferit şi aşteptările beneficiarului, între aşteptările personale, profesionale şi consecinţele economice, în activitatea consilierului juridic primează respectarea legii.

Art. 10 Consilierul juridic este obligat să depună efortul necesar pentru realizarea şi reuşita sarcinilor ce îi revin în exercitarea profesiei.

Art. 11 Respectarea şi aplicarea principiilor enunţate constitute un deziderat şi un scop al exercitării profesiei de consilier juridic. Respectarea lor se impune chiar şi în afara exercitării activităţii profesionale, consilierul juridic fiind obligat să se abţină de la săvârşirea de fapte ilegale sau contrarii dispoziţiilor statutare ale asociaţiei profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice şi bunelor moravuri sau demnităţii profesiei de consilier juridic.

CAP. II CONDIŢII DE EXERCITARE A PROFESIEI

Art. 12 Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.

Art. 13 În virtutea unei pregătiri profesionale deosebite şi a stăpânirii perfecte a tehnicilor de asistenţă, consiliere şi reprezentare consilierul juridic trebuie să dovedească o amănunţită cunoaştere a problematicii cauzelor supuse spre rezolvare.

Art. 14 Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract sau a unui act de numire în funcţie la o entitate privată sau publică, nu aduce atingere îndatoririlor sale profesionale, oportunitaţii de a alege metodele de lucru sau posibilităţii de luare a unor decizii în plan profesional.

Art. 15 Consilierului juridic îi este interzis în exercitarea profesiei să tolereze acte ilegale.

Consilierul juridic nu se poate prevala de poziţia sa pentru a satisface anumite interese personale. El va refuza orice oferte sau promisiune de avantaje ilicite şi se va abţine de la acte

care contravin principiilor moralei şi celor de ordine publică.

Art. 16 Consilierul juridic este responsabil de concluziile şi acţiunile sale în exercitarea profesiei.

Art. 17 Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.

Art. 18 Consilierul juridic va utiliza cu bună credinţă mijloacele tehnice şi baza materială puse la dispoziţie de către beneficiarul serviciilor sale.

CAP. III ÎNDATORIRI PROFESIONALE ŞI RAPORTURILE DINTRE CONSILIERII JURIDICI

Art. 19 Consilierul juridic trebuie să asigure transparenţa activităţii sale în relaţiile cu entitatea la care este angajat sau numit precum şi cu terţele persoane sub rezerva respectării obligaţiei de confidenţialitate. Lipsa de transparenţă poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de consilier juridic şi este interzse cu desăvârşire.

Art. 20 Consilierul juridic va evita desfăşurarea unor activităţi susceptibile de a leza libertatea sa de apreciere a cauzelor incredinţate spre rezolvare sau să fie pus într-o situaţie care poate fi percepută ca fiind de natură să lezeze demnitatea profesiei. Consilierul juridic va accepta sarcinile pe care le consideră compatibile cu competenţa şi funcţia sa. Consilierul juridic va refuza sarcinile care contravin dipoziţiilor legale sau prezentului cod şi va lua măsurile de precauţie necesare pentru a evita situaţiile similare.

Art. 21 Consilierul juridic va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei de consilier sau a entităţii beneficiare a serviciilor juridice. Nu poate fi considerată evitare de conflict situaţia în care consilierul era obligat să intervină pentru restabilirea legalităţii şi nu a intervenit.

Art. 22 Consilierul juridic va respecta specificitatea exercitării profesiei sale şi va susţine independenţa acesteia.

Art. 23 Consilierul juridic va sprijini colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea şi apărarea prezentului cod. El va răspunde favorabil la cererea de consultanţă a acestora şi îi va ajuta în situaţii dificile, în limita posibilităţilor sale, în special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.

Art. 24 Consilierul juridic va ţine cont de opiniile şi practicile colegilor în măsura în care acestea nu contravin principiilor generate cuprinse în prezentul cod.

Art. 25 Se interzice consilierului juridic orice manifestare de concurenţă neloială iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competenţă profesională.

CAP. IV IMAGINEA PROFESIEI

Art. 26 Relaţiile între consilierii juridici se bazează pe respect reciproc şi bunacredinţă pentru a constitui un exemplu de integritate a unui corp profesional bine definit.

Art. 27 Consilierul juridic trebuie să promoveze prin comportamentul său în orice circumstanţe o imagine favorabilă profesiei sale. În acest sens consilieriul juridic va conştientiza consecinţele posibile ale comportamentului său profesional şi ale actelor îndeplinite în exercitarea profesiei.

Art. 28 Promovarea unei imagini favorabile profesiei se realizează prin asigurarea unei prestaţii de calitate.

Art. 29 Exercitarea profesiei de consilier impune obligaţia de lărgire a orizonturilor cunoaşterii profesionale.

Art. 30 Consilierul juridic este obligat să-şi desfăşoare cu maximă atenţie activitatea profesională şi să dea dovadă de cinste şi corectitudine în orice circumstanţe.

Art. 31 Formarea imaginii profesiei de consilier este rezultatul efortului comun al tuturor reprezentanţilor profesiei de consilier juridic.

Art. 32 Perfecţionarea continuă a profesiei de consilier juridic va fi asigurată prin fixarea şi respectarea unor obiective dare, în concordanţă cu tendinţele generale de dezvoltare ale societăţii. Obiectivele generale ale profesiei sunt comune tuturor consilierilor juridici şi se respectă ca atare.

Art. 33 Celeritatea acţiunilor consilierului juridic este esenţială pentru activitatea acestuia, asigurând îndeplinirea în condţtii optime a sarcinilor încredinţate.

Art. 34 Consilierii juridici vor sprijini eforturile colegiilor pentru menţinerea unui climat de legalitate şi profesionalism în domeniu.

Art.35 Responsabilitatea profesională a consilierilor juridici este angajată pentru nerespectarea normelor de exercitarea a profesiei stabilite prin lege, statutul profesiei şi actele normative în vigoare.

Art. 36 Nerespectarea normelor deontologice atrage răspunderea consilierului juridic.

9. ETICA IN MANAGEMENTUL CALITATII SERVICIILOR MEDICALE

Art. 1 Personalul Serviciului de management al calitatii serviciilor de sanatate va avea o conduita bazata pe principiile generale aplicabile personalului contractual astfel cum sunt enuntate la punctul 1 a prezentului cod, avand in plus responsabilitatea sustinerii unui sistem complex de calitate, implementate in vederea realizarii obiectivului echipei manageriale privind asigurarea si imbunatatirea calitatii serviciilor si sigurantei pacientilor.

Art. 2 In cazul serviciilor medicale calitatea este apreciata in pricipal de pacienti, atentia acestora fiind indreptata spre diferiti factori cum ar fi: siguranta actului medical, procesul de ingrijire, comunicarea cu personalul medical, cu personalul implicat in acordarea de ingrijiri, dotarea cu echipamente, conditiile hoteliere etc. Strategia managementului calitatii se axeaza pe nevoile pacientului, imbunatatirea continua a calitatii serviciilor medicale presupunand o colaborare permanenta si sustinuta intre angajatii spitalului, indiferent de nivelul ierarhic ori de pregatirea profesionala.

Art. 3 Conduita personalului incadrat in Serviciul de management al calitatii serviciilor medicale va fi guvernata de urmatoarele principii:

- personalul Serviciului de management al calitatii serviciilor de sanatate isi asuma sa se achite cu loialitate, discretie si cinste de sarcinile atribuite.

- Sarcinile atribuite vor fi indeplinite de catre personalul SMCSS cu profesionalism, avand un comportament integru, impartial si onest.

- Atributiile personalului SMCSS vor fi indeplinite respectand regulile, procedurile si instructiunile stabilite prin metodologia de audit, fara a abuza de pozitia de membru al echipei de audit de calitate.

Art. 4 Personalul SMCSS nu va primi in aceasta calitate nici un fel de beneficiu din partea persoanelor interesate ori a terte persoane pentru a influenta desfasurarea activitatii si va evita pe cat posibil situatiile ce pot afecta in mod negativ imaginea Serviciului.

Art. 5 Personalul SMCSS nu va dezvalui informatii confidentiale legate de constatarile din timpul misiunilor si nu va dezvalui continutul documentelor ce se folosesc la controlul intern al calitatii.

Art. 6 Personalul SMCSS nu se va implica in indeplinirea unor activitati/actiuni/procese pe careulterior le va supune controlului de calitate si va sesiza in scris conducatorul ierarhic superior in cazul in care i se solicitaexplicit sau indirect sa actioneze in mod ilegal, imoral, contrar procedurilor implementate ori impotriva principiilor continute de prezentul cod, sau sa omita efectuarea unor sarcini de serviciu pentru a nu fi constatate neconformitati.

10. DISPOZITII FINALE

a) Raspunderea

(1) Incalcarea dispozitiilor prezentului cod de conduita atrage raspunderea disciplinara a personalului contractual, in conditiile legii.

(2) Organele cu atributii disciplinare au competenta de a cerceta incalcarea prevederilor prezentului cod de conduita si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare in conditiile Legii nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare.

(3) In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organele de urmarire penala competente, in conditiile legii.

(4) Personalul contractual raspunde patrimonial, potrivit legii, in cazurile in care, prin faptele savarsite cu incalcarea normelor de conduita profesionala, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

b) Asigurarea publicitatii

Pentru informarea salariatilor se va asigura afisarea codului de conduita pe site-ul unitatii si publicarea in reteaua interna INTRANET iar pentru informarea cetatenilor, se va asigura afisarea Codului de conduita pe site-ul spitalului.

c) Intrarea in vigoare

Prezentul cod intra in vigoare de la data aprobarii managerului SpitaluluiMunicipal de Urgenta Pascani.

COMITETUL DIRECTOR

al Spitalului Municipal de Urgenta Pascani

MANAGER INTERIMAR XX. XXXXXX XXXXXX

DIRECTOR MEDICAL INTERIMAR XX. XXXXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX

DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL INTERIMAR EC. XXXXX XXXX XXXXXXX

DIRECTOR DE INGRIJIRI INTERIMAR AS. XXXXXXX XXXXXXXX

VIZAT

Consilier juridic Xxxxx Xxxxxx